Cseke Attila: "NU există niciun act normativ european care să oblige statele membre să facă regiuni cu atribuţii administrative!"

Cseke Attila a fost azi la Zalău FOTO Olimpia Man

Fostul ministru al Sănătăţii, deputatu UDMR Cseke Attila, a declarat, astăzi, la Zalău, că toată tevatura cu regionalizarea porneşte de la o teză falsă, şi anume că această împărţire a României pe regiuni este impusă de Uniunea Europeană.

"România este ţara paradoxurilor. Pe de-o parte, nu respectăm criteriile stabilite prin Regulamentul 1.059 din 2003 al Uniunii Europene, care spune, printre altele, că regiunile de dezvoltare trebuie să aibă între 800.000 şi 3.000.000 de locuitori. Iar noi avem două regiuni care au peste 3.000.000. Pe de altă parte, nu există niciun act normativ european care să oblige statele membre să facă regiuni cu atribuţii administrative. Vă dau exemplul cel mai apropiat, al Ungariei, care nu are regiuni administrative şi care are o absorbţie a fondurilor europene de cinci ori mai mare decât România. Revenind la paradox, ceea ce ne obligă UE nu vrem să facem, iar ceea ce nu trebuie să facem, noi facem", a declarat, astăzi, Cseke Attila, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul UDMR Sălaj.

Deputatul a explicat că cele opt regiuni de dezvoltare pe structura căreia merge proiectul de regionalizare propus de USL sunt ineficiente în realizarea obiectivelor pentru care au fost create, şi anume cel de de a reduce decalajele economice dintre regiuni, dar mai ales dintre judeţele ce compun fiecare regiune în parte. Liderul UDMR a venit şi cu date concrete care susţin afirmaţiile sale, date care indică faptul că din 1995 până în 2011, decalajele dintre regiuni şi dintre judeţele aceleiaşi regiuni nu numai că n-au scăzut, ci chiar au crescut. Atât ca şi putere de cumpărare, cât şi produs intern brut, două regiuni din ţară, mai exact regiunea Bucureşti şi regiunea de Vest, au fost în toată această perioadă mult peste media pe ţară, regiunea Bucureşti reuşind, chiar, să crească de la 147 la sută din PIB mediu pe ţară în 1995, la 237 la sută din PIB-ul mediu din 2011. În acelaşi timp, alte regiuni, aflate sub media pe ţară, au continuat să scadă din punct de vedere economic, cea mai acută scădere fiind înregistrată în cazul regiunii de Nord - Est, care în 1995 avea un PIB mai mic cu 18 la sută faţă de media pe ţară, pentru ca în 2011 decalajul să ajungă la 39 la sută.

Decalajul a crescut şi între judeţele aceleiaşi regiuni. Potrivit datelor prezentate de Cseke, în regiunea noastră, spre exemplu, economiile judeţelor Cluj şi Bihor au crescut constant în perioada analizată, în timp ce în Bistriţa Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj e tot mai rău. La PIB, spre exemplu, Clujul a crescut de la 116 la 140 la sută din media regiunii, în timp ce Sălajul a scăzut, în aceeaşi perioadă, de la 94 la 85 la sută.

Deputatul UDMR de Sălaj Seres Denes a declarat, în cadrul aceleiaşi conferinţe, că pentru judeţul regionalizarea, cel puţin în varianta propusă de USL, reprezintă o opţiune extrem de păguboasă. "Eşecul va fi şi mai mare", anticipează Seres, adăugând că "dacă dorim regiuni de dezvoltare, să le facem mai mici". Reprezentanţii UDMR spun că au depus în Parlament un proiect de regionalizare cu 16 regiuni, din fiecare regiune făcând parte între două sau patru judeţe. În varianta propusă de UDMR, Sălaj ar urma să formeze o regiune împreună cu judeţele Bihor şi Satu Mare. "Sălajul ar avea de beneficiat de pe urma celor două judeţe de graniţă", spus Seres.

"Cea mai bună variantă pentru Sălaj ar fi să nu se facă deloc regionalizarea şi să se facă descentralizare", şi-a exprimat opinia senatorul UDMR Vegh Alexandru.