Superlativele Deltei Dunării. Top 7 - cele mai interesante şi mai puţin ştiute lucruri despre Delta Dunării

Superlativele Deltei Dunării. Top 7 - cele mai interesante şi mai puţin ştiute lucruri despre Delta Dunării

Imagine din Delta Dunării

Pe cât de frumoasă este Delta Dunării pe atât de nepromovată este zona. Nemţii, dar şi turişti din alte zone ar cumpăra bilete în fiecare an aici, în defavoarea litoralului românesc sau bulgăresc.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din păcate doar o mică parte din Deltă este promovată. Echipa "Adevărul" a strâns şapte idei care pot fi folosite de cei care vor să promoveze Delta Dunării. Superlativele Deltei pot fi şi o sursă de inspiraţie pentru turiştii români care caută o vacanţă inedită într-un paradis al faunei şi florei, la doar câteva ore de Bucureşti. 

 
1. În Delta Dunării trăieşte cel mai mare peşte de apă dulce din România, somnul. El are denumirea latină de Silurus Glanis şi poate fi uşor recunoscut pentru capul său turtir lateral, acoperit de o piele moale. 
 
Dimensiunile somnului sunt numai bune de Cartea Recordurilor. Peştele ajunge până la 5 metri lungime şi un maxim de 400 kilograme. 
 
2. Sulina este cel mai estic punct din România, dar şi din Europa Continentală. Oraşul a avut parte de o înflorire la începutul secolului trecut, dar lipsa unui acces rutier a făcut ca localitatea să decadă. La Sulina poţi să ajungi doar cu şalupa, aşa că numărul turiştilor depinde de existenţa acestui mijloc de transport.
 
3. Braţul Sfantul Gheorghe este cel mai vechi Braţ al Dunării. El s-a format între anii 8900 - 7200 înaintea erei noastre şi a ajuns în forma actuală abia în secolul VIII, era noastră. El este cunoscut pentru cursul sinuos şi faptul că are peste 100 kilometri lungime. Cu toate acestea, braţul nu transportă decât 22% dintre aluviunile şi apa care ajung în Marea Neagră. 
 
4. Delta Dunării oferă cele mai inedite locuri de cazare pentru turişti. Amatorii de senzaţii interesante pot petrece o vacanţă într-un hotel plutitor. În momentul de faţă există cel puţin 18 hoteluri plutitoare care îşi aşteaptă oaspeţii la Crişan, Uzlina, Nufărul, Roşu, Sulina sau Tulcea. Ele sunt atât de bine dotate încât pot să ofere luxul unui hotel de 4 stele. Turiştii au încălzire centrală, aer condiţionat, restaurant şi sală de conferinţe, Internet wireless şi se pot trezi în fiecare dimineaţă cu un alt peisaj la geam.
 
5. Cele mai bune locuri de pescuit sunt, evident, tot în Delta Dunării. La vărsarea Dunării în Mare, în zona Sfântu Gheorghe se află cel mai apreciat loc de către pescari. Şalăul, crapul şi poate chiar şi acel somn uriaş poate fi pescuit aici. Amatorii de ştiucă şi biban trebuie să meargă pe Canalul Olguţa. Acolo poţi să pescuieşti chiar şi de pe mal, dar accesul se face doar cu o barcă. 
 
6. Cel mai mare şarpe constrictor din ţara noastră se găseşte tot în Deltă. Supranumit "Balaurul Dobrogean", Elaphe sauromates mai este cunoscut şi sub numele de şarpele cu patru dungi. El poate să ajungă până la 2.60 metri lungime, dar din nefericire este un exemplar pe cale de dispariţie
 
7. Delta are două muzee dedicate pescarilor. Casa Pescarului de la Mahmudia poate să arate oricui îi trece pragul care este viaţa localnicilor, dar ideea este completată de executarea unei reţete de borş de peşte sau o vizită pe canalele deltei alături de un pescar lipovean. 
 
Muzeul Lotcii de la Mila 23 este o altă instituţie de excepţie. Construit în jurul lotcii, barca pescărească specifică zonei, muzeul a reuşit să adune poveştile care circulă de sute de ani pe cale orală despre felul în care localnicii se folosesc de acest mijloc de transport. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările