Câmpurile cu maci de lângă Timişoara, cadrul feeric pentru selfie-uri. Psiholog: Astăzi, oamenii sunt ca o turmă FOTO

Câmpurile cu maci de lângă Timişoara, cadrul feeric pentru selfie-uri. Psiholog: Astăzi, oamenii sunt ca o turmă FOTO

Instantaneu pe un câmp cu maci FOTO Răzvan Vitionescu

Pozele făcute în câmpurile cu maci sunt la mare modă pe reţelele de socializare în acest an, mai ales după ce un fotograf a publicat câteva cadre în care o tânără în alb străbate întinderile sângerii de lângă capitala Banatului

Câmpurile înroşite de maci de lângă Timişoara sunt luate cu asalt în acest an. Oamenii îşi parchează maşinile la marginea drumului şi se pierd apoi, cât mai departe, printre flori. Caută cele mai bune unghiuri şi poziţii, pentru ca apoi, cele mai reuşite fotografii să fie distribuite pe Facebook sau Instagram. 

Urmează, desigur, bucuria like-urilor. Pe lângă amatorii de selfie-uri cu smartphone-ul, câmpurile bănăţene sunt vizitate şi de fotografi profesionişti, care caută să obţină, cu obiective şi aparate scumpe, imagini care să-l facă pe privitor să exclame: „Wow!“.
 
Unul dintre aceştia este Răzvan Vitionescu care a surprins recent întinderile rubinii în cadre parcă desprinse din basme. Odată postate pe internet, fotografiile sale au devenit, imediat, virale.
 
„Am luat toate satele din jurul Timişoarei în căutare de maci. După ce am găsit locul, am început să merg zilnic. Am vânat cele mai bune momente, am dat şi de căprioare. De obicei, fotografiez la răsărit şi la apus, când lumina e mai contrastantă. Am văzut foarte multă lume în câmp. Am evitat locurile care erau descoperite, care se aglomerau. Eu mă mutam pe alt câmp. Încerc să fac totul mai artistic, să fie ca un tablou. Sunt făcute cu un teleobiectiv special de 600 de milimetri, sigur că nu seamănă cu pozele făcute cu telefonul. Fotografiez de la distanţă, aleg unghiurile şi lumina potrivită“, povesteşte Răzvan Vitionescu, care aşteaptă acum înflorirea lavandei.   
 
Internauţii care au ajuns pe pagina fotografului au rămas profund impresionaţi de peisajul sângeriu, zeci dintre ei interesându-se cum ar putea ajunge şi ei acolo. „Eu, sincer, nu cred că sunt făcute pozele lângă Timişoara!“,  a scris o persoană. „Doamne, Dumnezeule... Raiul pe Pământ! Anul viitor vin în Timişoara. Clar!!“, a mai comentat cineva.

FOTO Răzvan Vitionescu
 
Efectul de turmă: „Contează scopul“
 
Pozatul în câmpurile cu flori a devenit, în ultimii ani, o adevărată modă. Dacă anul acesta macii le-au furat inimile oamenilor, înainte, protagonista a fost rapiţa – urmează lavanda şi floarea-soarelui.
 
Psihologul Cătălin Ilie explică ce îi îndeamnă pe oameni să urmeze acest trend: „E bine şi e de lăudat că oamenii descoperă natura, că nu au uitat s-o iubească. Însă apare o problemă psiholgică, psihoterapeutică – faptul că aceste lucruri sunt aruncate acolo pe acest Internet. Nu e rău să vrei să ai o poză frumoasă cu tine, însă contează foarte mult scopul pentru care este pusă poza. Să fii admirat, să fii copiat de alţii? Astăzi, oamenii sunt ca o turmă. Dacă cineva apare într-o poză în lanul de porumb, vor urma alţi o mie care îşi vor face poză în lanul de porumb. Aici apare lipsa de personalitate, lipsa de originalitate şi faptul că în această lume, alţii ne stabilesc valorile. Aceste poze aruncate pe reţelele de socializare îi fac pe unii să simtă că există şi ei. Dacă astăzi se poartă firma X de pantofi, toată lumea va dori acel model, pentru că aia e la modă. Dacă se stabileşte o culoare, toată lumea se îmbracă în acel trend. Dar, repet, există şi o parte pozitivă, că oamenii ies în natură“.

FOTO Răzvan Vitionescu
 
Selfie-uri în lanul de buruieni
 
Se deosebire de rapiţă, lavandă sau floarea soarelui, macii, în cea mai mare parte, nu sunt cultivaţi, ci cresc precum buruienile. Anul trecut, în toată România, suprafeţele cultivate cu mac nu au depăşit zece hectare, cei mai mulţi producători fiind în judeţul Alba. Una dintre explicaţii este că această plantă este interzisă la noi în ţară, iar cei care se ocupă de cultivarea ei au aprobări speciale. 
 
„Macul e o plantă frumoasă, are o floare frumoasă, roşie aprins, dă bine în poze, doar că acele selfie-uri au fost făcute fie în culturi prost întreţinute – cu alte cuvinte, macul e o buruiană –, fie în pârloage, în terenuri abandonate. Într-o cultură de grâu întreţinută nu o să găsim mac decât acolo unde nu a ajuns ierbicidul. În România se cultivă pe suprafeţe foarte mici, pentru că intră sub incidenţa legii stupefiantelor. Pentru că din mac se poate extrage şi opiumul“, explică Marinel Blaga, şeful Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă de la Lovrin. 
 
Folosit în bucătărie şi în medicină
 
Macii se răspândesc cu rapiditate, semniţele lor fiind duse de vânt sau de păsări. În ceea ce priveşte culturile legale de maci, acestea au ca scop final produse medicinale. „Toate plantele care au aceste substanţe chimice, glicozide, alcalozi, sunt folosite în medicină. Până la urmă, tot ce există astăzi folosit din sinteză sau ce sintetizăm noi, natura a făcut-o cândva. Noi doar copiem. Macul e folosit în medicină, în farmacie, în cosmetică“, adaugă Marinel Blaga.


FOTO Răzvan Vitionescu

Încă din Antichitate, seminţele de mac erau folosite pentru diverse preparate, atât culinare, cât şi medicinale. De pildă, capsula macului opiaceu conţine alcaloizi narcotici precum morfina şi codeină. În secolul 4 î.Hr., Hipocrate descria că folosea sucul capsulei pe post de narcotic, pentru inducerea somnului şi pentru ameliorarea stărilor de rău, cu precădere cele digestive sau respiratorii. 
 
În diversele preparate culinare, seminţele macului erau folosite mai ales pentru deserturi, obicei care a rămas şi astăzi în unele zone – de exemplu, în Ardeal şi Banat, unde este binecunsocută gustoasa prajitură cu mac.
 
Macul, floarea războiului
 
Proprietăţile macilor se pare că au fost descoperite în Antichitate, de către civilizaţia summeriană. Izvoarele istorice confirmă faptul că în jurul anului 3500 î.Hr., în Summer, macul era cultivat în scopuri medicinale şi recreaţionale. Faima macului a trecut graniţele şi, în scurt, timp câmpurile Egiptului şi întregii Assirii erau înroşite. De aici până la a deveni una dintre cele mai profitabile produse de comerţ nu a mai fost decât un pas: macul era vedeta Drumului Mătăsii.


FOTO Răzvan Vitionescu
 
Astfel, macul s-a răspândit în întreaga lume, iar în secolul al XIX-lea a devenit deja motiv de război. La începutul anilor 1800, în urma unei dispute comerciale între Marea Britanie şi China, britanicii au început să introducă contrabandă cu opiu în China, în urma căreia obţineau un profit imens. 

Aproape 40 de ani mai târziu, existau peste 10 milioane de dependenţi de opiu din China. În cele din urmă, asiaticii s-au revoltat şi a urmat unul dintre cele mai mari conflicte navale în două acte, în perioadele 1839 – 1942 şi 1856-1860. Mai mult, britanicilor li s-a alăturat şi Franţa – tot acest conflict din cauza unei plante pe care unii oameni au vrut să o comercializeze, în timp ce alţii au vrut să dispară.

În memoria celor căzuţi

Astăzi, macul are o semnificaţie mai profundă. Floarea roşie este purtată în fiecare 11 noiembrie, ziua în care se sărbătoreşte sfârşitul Primului Război Mondial. Simbolistica se leagă de bătălia din Flandra, una dintre cele mai tragice din timpul primei conflagraţii. 

Se spune că după ce lupta a încetat, zeci de mii de maci au răsărit din pământ, îmbrăcând corpurile a sute de soldaţi morţi. Întâmplarea l-a inspirat pe John McCrae, locotenent şi medic canadian, să scrie cea mai cunoscută poezie a Marelui Război, „In Flanders Fields“ (n.r. – „Pe câmpurile Flandrei“). 

FOTO Răzvan Vitionescu

Ideea ca macul să devină simbolul celor căzuţi în Primul Război Mondial, dar şi al veteranilor, i-a aparţinut Moinei Michael. Această iniţiativă a ajuns din SUA în Anglia, unde franţuzoaica Anna Guérin a început să planteze maci, în semn de respect. 

În 1921, ea l-a întâlnit pe Earl Haig, fondatorul Legiunii Roiale Britanice care, impresionat de munca femeii, a comandat nouă milioane de maci pentru data de 11 noiembrie. Florile s-au vândut imediat, strângându-se peste 106.000 de lire sterline pentru ajutorarea veteranilor fără locuinţe şi locuri de muncă, o sumă considerabilă în acel moment.


FOTO Răzvan Vitionescu


Vă mai recomandăm:

Imagini superbe pe un câmp de lângă Timişoara: „De când sunt fotograf nu am văzut atâţia maci la un loc”

Lanurile de rapiţă, asaltate de vânătorii de like-uri. Fermierii explică dacă afectează cultura

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările