Cum ne ucidem copiii cu fast-food. Medic: „Numărul copiilor cu diabet zaharat de tip II a crescut alarmant“

Copiii alimentaţi cu mâncăruri din categoria fast-food se îmbolnăvesc de boli grave, care pot ulterior degenera în complicaţii ce-i fragilizează pe viaţă.

Potrivit Organizaţiei Mondiale de Sănătate, obezitatea progresează rapid în rândul copiilor. În lume există 22 de milioane de copii obezi cu vârsta sub cinci ani. Obezitatea infantilă ia proporţii alarmante în Uniunea Europeană, unde 14 milioane de copii sunt supraponderali, iar numărul acestora creşte anual cu 400.000. Potrivit aceloraşi date, aproximativ 30% din populatia ţării suferă de obezitate, iar aproape 40% dintre copii sunt supraponderali.

“Alarmant este că România este deja pe locul IV în Europa la obezitatea infantilă. Am observat şi eu o creştere în ultimii ani a numărului de copii cu probleme în acest sens. Consider că cei mici primesc în exces dulciuri, iar acestea se dau prea uşor. De exemplu, un părinte care lucrează în străinătate trimite sau aduce câte o plasă de dulciuri pentru fiecare copil, iar copilul le mănâncă pe toate o dată. Din nefericire, în zilele noastre se suplineşte lipsa de afectivitate cu dulciuri, timpul pe care nu îl mai petrecem cu copilul nostrum căutăm să îl suplinim cu ceva şi atunci îi cumpărăm tot ce el cere”, explică Irina Muntean, medic specialist Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Lipsa mişcării, orele petrecute în faţa calculatorului şi programul prelungit la şcoală contribuie la obezitatea infantilă

Procentul copiilor sub 13 ani care petrec mai mult de 4 ore zilnic în faţa televizorului este copleşitor, de 25-30%, ceea ce înseamnă că sedentarismul este aproape un stil de viaţă pentru copii. Iar dacă analizăm ce conţine meniul lor zilnic şi tentaţiile din jurul lor, acestea au o contribuţie majoră la felul în care deja copiii arată.

“Jocurile pe calculator, petrecerea timpului pe internet, în faţa televizorului, toate crează dependenţă. Este mai comod pentru părinţi, dar copilul are nevoie de două-trei ore de mişcare în fiecare zi. Din păcate lumea în care trăim nu ne permite să petrecem atât de mult cu copiii noştri, iar tot mai mulţi stau la şcoală chiar şi la programul after-school. E mai uşor şi ştim că ei îşi fac acolo temele, sunt în siguranţă, dar din păcate petrec prea mult timp stand jos şi fac prea puţină mişcare. Ministerul Educaţiei ar trebui să introduce obligatoriu mai multe ore de sport sau părinţii ar trbeui să îşi dea copilul la cel puţin un sport, prin intermediul căruia, copilul să facă mişcare” completează Irina Muntean, medic specialist Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice

“Junk-foond înseamnă gunoi de mâncare, iar foarte multe alimente conţin adaos de zahăr”

Medicii specialişti atrag atenţia că în alimentaţia actuală, aproape toate produsele conţin un adaos mare de zahăr. De asemenea, alimentaţia copilului trebuie foarte atent controlată.

“Muştarul, ketchup-ul, salamurile, cam tot ce găsim pe rafturile magazinelor au un adaos mare de zahăr, de amidon-glucoză. Nu au ce căuta aceste adaosuri în respectivele produse. Părintele trebuie să fie şi el un exemplu atunci când vrea să controleze alimentaţia copilului. Ar trebui să nu existe dulciuri în casă, iar alimentele gen fast-food, junk-food să fie pe cât posibil evitate. Ştiţi şi voi, junk înseamnă gunoi. De ce să mâncăm gunoi? Prăjelile conţin foarte multe grăsimi. De asemenea, margarina conţine aceste grăsimi trans. Sunt otrăvuri curate!”, completează Irina Muntean, medic specialist Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice
 

Alimentele de tip junk-food sau fast-food sunt prăjite la nesfârşit, poate în acelaşi ulei de cele mai multe ori. “Uleiul de floarea soarelul are un punct de fum foarte scăzut. Noi trebuie să căutăm să prăjim în ulei cu punct de fum cât mai ridicat. De exemplu, uleiul de palmier este mult mai indicat sau să evităm pe cât posibil prăjirea în orice fel de ulei”, mai spune Irina Muntean, medic specialist în Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Mâncarea de tip fast-food conţine grăsimi saturate, glucide şi o cantitate mare de sare. Aceste substanţe ar trebui să fie în cantitate scăzută în orice dietă sănătoasă.

Obezitate = boli cardiace, dislipidemii, hipertensiune arterială şi diabet zaharat. Consumul de pufuleţi poate duce la hiperinsulinism, iar în cele din urmă la diabet zaharat

Un aport exagerat de glucide şi grăsimi duce la perturbarea metabolismului normal şi la acumulularea în depozitele organismului. Aceste efecte metabolice pe termen lung duc la adevărate probleme de sănătate: obezitate, boli cardiace, dislipidemii, hipertensiune arterială şi diabet zaharat.

“Din păcate, unele mămici şi unii părinţi reacţionează destul de urât dacă le spui să nu le ma idea pufuleţi, covrigei sau alte gustări copiilor atunci când sunt în parc. Unele mămici sunt chiar ofensate dacă le spui ceva. Pufuleţii sau popcornul au un indice glicemic foarte mare, care poate creşte secreţia de insulină, un hormon anabolizant, iar hiperinsulinismul duce la diabet zaharat. Din nefericire, numărul copiilor care suferă de diabet zaharat de tip II a crescut alarmant, iar diabetul zaharat de tip doi este o boală secundară a obezităţii. Diabetul creşte riscul la bolile cardiovasculare”, mai spune Irina Muntean, medic specialist Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Un meniu clasic la un restaurant fast food, alcătuit dintr-un hamburger, cartofi prăjiţi şi o băutură răcoritoare poate aduce peste 1.500 de calorii per porţie, în conditiile în care necesarul zilnic, total, este în jur de 2.000 de calorii, necesar calculat pentru un adult tânăr.

Recomandări pentru părinţi: “părintele să fie un exemplu”

“Eu le recomand părinţilor înainte de toate să consume un specialist: un nutritionist, un endocrinolog, un pediatru sau chiar şi un medic de familie şi să respecte sfaturile competente. Să le ofere copiilor mai puţine făinoase, cât mai puţine prăjeli şi copiii lor să facă pe cât posibil cât mai multă mişcare! Iar în timpul lui liber şi nu numai, părintele trebuie să fie un exemplu. Dacă el va face o excursie pe munte, va alerga sau va merge cu bicicleta, va fi cel mai bun exemplu pentru copil” mai spune Irina Muntean, medic specialist Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.