Mărirea şi decăderea lui Fofo. Povestea „Regelui Ciupercilor” relatată de fosta lui soţie

Fofo, unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din judeţul Gorj, îşi doarme „somnul de veci” în Cimitirul Municipal Târgu Jiu. Florin Bălan, pe numele său real, a fost înmormântat duminică într-un mod discret, aşa cum a trăit ultima parte a vieţii. Fosta lui soţie, Elena Flămându, ne povesteşte drumul spre succes al lui Fofo, dar şi depsre prăbuşirea sa, ca om de afaceri.

Numele Fofo este foarte cunoscut în Gorj. Viaţa a aproximativ 500 de oameni a fost legată, la un moment dat, de societatea care purta porecla patronului său. 

Florin Bălan a lucrat ca medic în cadrul Direcţiei Sanitare Gorj. Evenimentele din decembrie 1989 l-au găsit pe Fofo la Bucureşti, unde urma o specializare în fizioterapie. A venit acasă, la Târgu Jiu, în dimineaţa zilei de 23 de decembrie, dornic să pună umărul la răsturnarea regimului comunist. Cu toate acestea, nu a dorit să obţină certificatul de revoluţionar, deşi acesta i-ar fi adus unele beneficii. „Nu a vrut să-şi ia certificatul de revoluţionar. Nu a vrut să profite. Erau alţii care se îngrămădeau la certificate, dar era chemat mereu la toate manifestările care se organizau cu ocazia marcării Revoluţiei“, ne spune fosta sa soţie. 

A 13-a firmă din România

Fofo a fost unul dintre primii oameni de afaceri din România, firma înfiinţată de el şi de fosta lui soţie fiind cea de-a 13-a societate privată din România.

Am renunţat la dormitorul nostru de peste podul Jiului şi am deschis acolo un magazin Elena Flămându, fosta soţie a lui Fofo

A început din dormitorul casei sale pe care l-a transformat într-un mic magazin, unde vindea diferite produse aduse din Turcia. „Am început afacerile de la minus 75.000 de lei. Eu am fost director comercial la PECO Târgu Jiu, iar în anul 1989 am luat o sumă de bani de la CAR. Aceşti bani i-am folosit la deschiderea firmei şi la începerea activităţilor economice. În martie 1990 am înregistrat societatea Fofo, care a fost cea de-a 13 firmă privată din ţară. Am renunţat la dormitorul nostru de peste podul Jiului şi am deschis acolo un magazin. Vindeam blugi şi alte articole pe care le aduceam din Turcia cu licenţă de import. Nu făceam bişniţă, aşa cum făceau toţi. În anul 1991, Florin şi-a dat demisia de la Direcţia Sanitară. În anul 1991, când a apărut legea societăţilor comerciale, societatea s-a transformat în «Fofo International»“, ne povesteşte Elena Flămându. 

Ciupercile i-au adus gloria

Afacerile familiei Bălan au prosperat între anii 1992 şi 1998, atunci când a început activitatea de colectare şi de furnizare a ciupercilor la export. Firma Fofo a încheiat primul contract de export de ciuperci din România, în valoarea de aproximativ un milion de dolari. Firma ajunsese să aibă peste 500 de angajaţi. Elena Flămându povesteşte că a apelat la sprijinul unor foşti colaboratori din perioada în care lucrase la PECO şi, astfel, a fost pusă în legătură cu o mare firmă italiană din domeniu: „În 1991 am început afacerile cu ciuperci. Am colaborat în timpul activităţii de la PECO cu Intreprindea de Comerţ Exterior Mercur din Bucureşti, astfel că le-am propus o colaborare. Cei de acolo ne-au adus un client, cel mai mare importator de ciuperci de pădure din Europa. Am făcut un contract de un milion de dolari pe care l-am onorat în 1991. Am fost prima firmă exportatoare de ciuperci din România. Am luat primul credit în anul 1992. Am muncit şi nu am folosit un leu de la stat. Cu timpul, activitatea a luat o amploare foarte mare şi ne-am extins. Am făcut şi o fabrică de prelucrare a ciupercilor în apropiere de fostul CET. Marfa mergea la Metro şi la alte centre comerciale mari din ţară. Am plătit peste 500 de salariaţi, dintre care mai mult de jumătate erau cu carte de muncă. Aveam foarte multe centre de colectare, mai ales în zona Ardealului“. 

Declinul a început de la Sportul Studenţesc

Fofo a ajuns să fie cunoscut la nivel naţional prin aducerea la Târgu Jiu a echipei Sportul Studenţesc, care evolua în Divizia A. A susţinut financiar echipa, alături de prietenul său Octavian Mitru, care fondase publicaţia Zig-Zag, iar formaţia bucureşteană a devenit timp de un an echipa gorjenilor. Fosta lui soţie crede că cheltuielile mari care au implicat susţinerea echipei au însemnat un anumit dezechilibru în balanţa financiară a firmei: „Am sponsorizat echipa timp un an de zile. Prima sponsorizare pe care a făcut-o s-a ridicat la suma de 400 de milioane de lei. A băgat bani în echipament, plătea deplasările, iar jucătorii mâncau la sediul firmei. Atunci a început declinul, pentru că a fost un moment care a dezechilibrat afacerea în sine“. 

Firma a intrat în faliment în anul 2002

În anul 1998, soţii Bălan au divorţat, iar criza în care se afla firma s-a adâncit şi mai mult. Societatea a intrat oficial în faliment în anul 2002. „A lăsat firma în mâinile unor colaboratori în care avea încredere şi lucrurile nu au mers aşa cum se aştepta“, ne explică fosta soţie a lui Fofo. 

Toate bunurile firmei au fost scoase la vânzare, pentru recuperarea datoriilor. 

Diagnostic cumplit

Florin Bălan a fost diagnosticat cu cancer de pancreas în luna aprilie a anului trecut. Boala se afla într-un stadiu destul de avansat, iar medicii au informat familia că nu va trăi mai mult de trei luni. „A fost operat pe 10 aprilie. S-a descoperit cam târziu cancerul de pancreas. Medicul Irinel Popescu ne-a spus că mai are de trăit trei luni. Pentru că a fost medic, Florin a ştiut ce trebuie să facă şi a trăit aproape doi ani. A fost un om cu dragoste faţă de oamenii cu care a a colaborat. Dumnezeu să-l odihnească în pace“, a mai spus Elena Flămându.

De Fofo îşi amintesc şi foştii jucători de la Sportul Studenţesc, printre care s-a numărat şi actualul antrenor Marius Şumudică. Acesta a aflat vestea morţii omului de afaceri şi a declarat că a fost foarte apropiat de jucători şi a fost mereu un om de încredere.