Cum recunoaștem tusea convulsivă care a pus stăpânire pe Europa

Europa se află în plină epidemie de tuse convulsivă, o boală contagioasă care a explodat în ultima perioadă din cauza ratei scăzute de vaccinare. Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor trage un mare semnal de alarmă: în primele trei luni ale acestui an, numărul de cazuri de îmbolnăvire echivalează cu media unui an întreg din perioada 2012-2019

Tusea convulsivă poate fi prevenită prin vaccinare. Sursa foto: arhivă

Ţările europene au raportat o creştere bruscă a numărului de cazuri de tuse convulsivă în 2023 şi în primul trimestru din 2024. Este vorba despre un număr de 10 ori mai mare de cazuri identificate decât în fiecare dintre cei doi ani anteriori. Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a anunțat că, în total, au fost raportate aproape 60.000 de cazuri de îmbolnăvire și 19 decese: 11 decese în rândul sugarilor și 8 în rândul adulţilor în vârstă.

Însă epidemii mai ample de tuse convulsivă sunt aşteptate la fiecare 3-5 ani, chiar şi în ţările cu rate ridicate de vaccinare, mai menţionează ECDC. „Este esenţial să ne amintim de vieţile în joc, în special de cele ale micuţilor noştri. Vaccinurile împotriva tusei convulsive s-au dovedit a fi sigure şi eficiente“, a declarat Andrea Ammon, directorul Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor.

Cât despre situația din România, cifrele înregistrate anul trecut ne arată că stăm mai bine decât multe alte țări din Occident. Potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile, în anul 2023 au intrat în sistemul de supraveghere 48 de cazuri suspecte, cu 25 mai multe față de anul precedent. Dintre acestea, au fost confirmate doar 16 cazuri. Anul trecut nu s-a înregistrat niciun deces. „Numărul de cazuri este mic pentru că am avut o acoperire vaccinală bună la doza întâi. A fost de 89%. Iar înainte de anul 2022 acoperirea a fost mai mare, chiar peste 90%. Acum, problema este ca vaccinarea să nu evolueze negativ”, a explicat pentru „Adevărul” prof. univ. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Naționale de Epidemiologie. Medicul recunoaște că cifrele înregistrate la noi în țară sunt foarte mici. „Cazurile de tuse convulsivă sunt mult mai puține decât cele de rujeolă, de exemplu. Motivul? Părinților încă le este teamă de vaccinul ROR, în jurul căruia plutesc multe controverse, mituri și neadevăruri”, a explicat el.

Ce este tusea convulsivă și cum o recunoaștem

Potrivit portalului european de informații despre vaccinare, tusea convulsivă (pertussis) este o boală bacteriană extrem de infecțioasă care afectează plămânii și căile respiratorii. Cunoscută și sub denumirea populară de tuse măgărească, aceasta este cauzată de o bacterie care se găsește în gura, nasul și gâtul persoanei infectate. Tusea convulsivă afectează în special bebelușii și vârstnicii însă orice persoană nevaccinată sau neimunizată prin boală o poate contacta. „Bolnavul este contagios încă din perioada de incubație. Deci, poate transmite bacteria înainte de apariția primelor simptome. Și mai grav este faptul că din momentul infectării propriu-zise până la debutul acestor simptome pot trece și până la 10 zile. Timp suficient ca persoana respectivă să răspândească boala fără să știe. Apoi, bolnavul se menține contagios pentru o altă lungă perioadă de timp. Aceste două aspecte coroborate cu gradul ridicat de contagiozitate, care este de 90%, duc la apariția focarelor, la epidemie”, a precizat medicul.

Cum recunoaștem această boală? „Este ușor de recunoscut căci tusea, ca principal simptom, este una atipică, virulentă, epuizantă. Tușești până aproape de leșin, în anumite situații. Copiii mici pot avea apnee, pot prezenta vărsături din cauza efortului. Adulții pot avea incontinență urinară, chiar și coaste fracturate tot din cauza efortului depus când tușesc”, explică medicul simptomele. Practic, tusea convulsivă nu poate fi confundată cu o altă afecțiune respiratorie, căci tusea debutează brusc, extrem de violent și se menține pe parcursul a șapte, chiar zece zile.

Tusea convulsivă este o boală care se transmite prin aer, iar complicațiile survenite pot fi dintre cele mai grave. Cazurile de tuse convulsivă la sugari nevaccinați sau la sugari ale căror mame nu au fost vaccinate pot fi extrem de grave. Printre complicații se numără pneumonia, encefalopatia (o boală a creierului), convulsiile și chiar decesul.

La adulți și copii mai mari, printre complicații se numără perioade scurte de apnee, fracturi costale, prolaps rectal, incontinență urinară, scădere în greutate, hernii.

Prevenția, numai prin vaccinare

Cel mai important mod de a preveni tusea convulsivă este printr-un program complet de imunizare. Majoritatea ţărilor europene imunizează în mod obişnuit copiii împotriva tusei convulsive, iar multe dintre ele vaccinează inclusiv femeile însărcinate pentru a-şi proteja bebeluşii. ECDC a precizat că unele ţări ar putea lua în considerare posibilitatea de a administra rapeluri şi copiilor mai mari şi adulţilor, deoarece imunitatea poate scădea.

„Tusea convulsivă va fi prezentă printre noi atâta timp cât oamenii nu-și vor vaccina copiii. Toate aceste boli care au fost ținute sub control vor reizbucni epidemic dacă rata de vaccinare va scădea. Practic, odată cu trecerea timpului se va aduna un lot din ce în ce mai mare de copii neimunizați, iar până la apariția unei epidemii e doar o chestiune de timp”, a mai precizat dr. Emilian Popovici. Nu e loc de întors aici. Ori e albă, ori e neagră, continuă specialistul. „Adică ori te vaccinezi și scapi de boală, iar epidemiile sunt ținute sub control, ori la un moment dat această boală va reapărea. Nu se poate și fără vaccin, și fără epidemie”.

Cum se administrează vaccinul

Vaccinul care se administrează în România este DTP. Copiii primesc prima doză la vârsta de două luni. Până atunci însă ei sunt expuși riscului de îmbolnăvire. Cum am putea preveni acest risc? În primul rând, ar trebui se se vaccineze femeile însărcinate. Apoi, ar trebui să se imunizeze toate celelalte persoane din familie, persoane cu care copilul nou-născut va intra în contact. În acest fel, se creează o imunitate de grup, iar bebelușul va fi protejat. Următoarea doză de vaccin se administrează în jurul vârstei de 6 ani.