Deţinătorii de detectoare de metale, intitulaţi „arheologi amatori“, protestează faţă de viitorul Cod al Patrimoniului Cultural
0
Asociaţiile arheologilor amatori, care deţin aparate de detectoare de metale, sunt revoltate de proiectul legislativ propus de Ministerul Culturii cu privire la o nouă lege privind Codul Patrimoniului Cultural.
Noul proiect legislativ propune că pasionaţii de istorie să îşi poată desfăşura activitatea în baza unei aprobări prealabile a Ministerului Culturii.
Reprezentanţii asociaţiilor susţin însă că li se îngrădeşte dreptul de a practica această activitate, care a dus la descoperiri extraordinare în domeniul arheologiei.
De asemenea, asociaţiile cer să participe la elaborarea proiectului legislativ privind patrimoniul.
„Ministerul Culturii vrea să impună noi reguli de îngrădire a detecţiei de metale.
Mai multe asociaţii ale pasionaţilor de detecţie de metale din România au luat la cunoştinţă cu stupoare despre intenţia Ministerului Culturii, condus de către dl Lucian Romaşcanu, PSD, de a impune noi reguli privind detecţia de metale în România, cuprinse în proiectul Codului Patrimoniului publicat pentru dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii.
Proiectul Codului Patrimoniului cuprinde o serie de modificări stabilite cu scopul de a îngreuna detecţia de metale în România prin instituirea unor reguli noi de natură a descuraja pasionaţii în practicarea acestui hobby. Astfel, apare obligaţia de a obţine o autorizaţie prealabilă nejustificată, pe lângă cea emisă de către Politie, de deţinere şi utilizare a detectorului de metale emisă chiar de către Ministerul Culturii, iar normele de aplicare în baza cărora va fi emisă această autorizaţie vor fi publicate ulterior, probabil fără consultarea asociaţiilor de profil, la fel cum s-a întâmplat şi cu ocazia redactării proiectului Codului Patrimoniului.
Autorizaţia pe care ar urma să o emită Ministerul Culturii este nejustificată pentru că deţinerea detectorului este deja autorizată de către poliţie, utilizarea este reglementată în cuprinsul Codului Patrimoniului, respectiv este interzisă utilizarea acestuia în situri arheologice, iar modalitatea de recuperare a obiectelor arheologice este detaliată în acelaşi cod, adică descoperitorul se opreşte după recuperarea primului obiect şi anunţă autorităţile competente“, se arată într-un comunicat de presă.
Multe piese extrem de valoroase ar putea să se piardă
De asemenea, arheologii amatori arată că multe piese extrem de valoroase ar putea să se piardă.
„Modalitatea de gestionare, cuprinsă în proiectul actului normativ, a descoperirilor arheologice cu detectoarele de metale este deficitară, existând posibilitatea reală de pierdere a obiectelor arheologice de la momentul descoperirii până la momentul extragerii din sol de către arheologi.
Descoperitorii au obligaţii stricte şi termene foarte scurte, de ore, pentru anunţarea autorităţilor locale, a direcţiilor de cultură sau muzeelor cu privire la descoperire, pe când reprezentanţii Ministerului Culturii beneficiază de termene de până la 12 luni pentru cercetarea arheologică a descoperirilor.
Din experienţa ultimilor ani a rezultat că interacţiunile cu autorităţile locale nu s-au justificat în ceea ce priveşte descoperirile. Din păcate, în proiectul Codului Patrimoniului sunt menţinute atribuţii ale primarilor referitoare la descoperirile arheologice“, mai susţin arheologii amatori.
Nemulţumiţi că nu au participat la elaborarea proiectului legislativ
Posesorii de detectoare de metale sunt nemulţumiţi că propunerile făcute pentru elaborarea noii legi nu au fost luate în calcul. „Deşi există asociaţii ale pasionaţilor de detecţie de metale, care au formulat în scris propuneri încă de la data publicării Strategiei pentru Cultură şi Patrimoniu 2016-2020, solicitând să fie convocate ori de câte ori se are în vedere modificarea legislaţiei în domeniul detecţiei de metale, acestea au fost ignorate nefiind consultate cu ocazia redactării proiectului Codului Patrimoniului.
Pasionaţii de detecţie au manifestat permanent disponibilitate în vederea îmbunătăţirii legislaţiei şi a colaborării cu arheologii şi reprezentanţii Ministerului Culturii, însă s-au lovit în majoritatea cazurilor de refuzul, orgoliul şi dispreţul autorităţilor“, se mai arată în comunicatul de presă transmis de Transylvanian Diggers, Prospectorii Istorie, ProDetecţie, Dacia Crisius, Vrancea Eroică, Detecţii Gorj, Iaşi Detectează, Valahia Detectează, Arca Lex, Romanian Military Archeology, Club Metal Detect Roman.
Descoperiri foarte importante
În ultimii trei ani, pasionaţii de detecţie de metale susţin că au descoperit şi predat autorităţilor zeci de mii de obiecte arheologice de aur, argint, bronz sau fier, zeci de tezaure monetare, îmbogăţind patrimoniul arheologic naţional.
Multe din piesele găsite de posesorii de detectoare fac parte din categoria Tezaur. De exemplu, în judeţul Gorj, pasionaţii de istorie au găsit, în urmă cu peste cinci ani 379 de monede din perioada romană într-o pădure din comuna Leleşti, iar în altă pădure din localitatea Târgu Cărbuneşti au reuşit să descopere o matriţă folosită de geto-daci pentru turnarea monedelor.
Vă recomandăm să mai citiţi
Autobuze electrice pe Transalpina, pentru transportul turiştilor la Rânca
Cum arată plămânii afectaţi 100% de COVID-19. Pacientul a fost salvat VIDEO
Se încarcă comentariile...
