Cum s-au războit pe viaţă şi pe moarte Vasile Lupu şi Matei Basarab. Ca într-o tragi-comedie modernă, cei doi s-au împăcat şi au ridicat o „biserică a păcii“

Ansamblul Mănăstirii Stelea a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Dâmboviţa în 2010

Mult timp,Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, şi Matei Basarab, voievodul Ţării Româneşti, s-au războit. De fiecare dată a ieşit câştigător domnul muntean, însă au existat şi două momente în care cei doi şi-au dat mâna şi au îngropat securea războiului.

Cel mai adesea, Vasile Lupu şi Matei Basarab se războiau din cauza imixtiunii puterii suzerane turceşti, dar şi a intrigilor boiereşti, care, potrivit izvoarelor istorice autohtone, ajungeau până acolo încât detronau domnitorul.

În urma împăcării dintre cei doi s-au născut două monumete care dăinuie şi astăzi. Fântâna Păcii, din Aninoasa, şi Mănăstirea Stelea, din Târgovişte.

Mănăstirea Stelea, lăcaş pentru călugări

Lăcaşul de cult a fost Ctitorit de spătarul Stelea in 1582, atestată documentar printr-un hrisov al lui Mihnea Turcitul din 1582 şi refăcută în 1645 de domnitorul moldovean Vasile Lupu pe locul biserici vechi.

Mănăstirea este denumită de N. Iorga “biserica păcii între fraţi”, aşezământul fiind şi un semn al împăcării cu Matei Basarab Voievod.

În vechea biserică Stelea se află mormântul tatălui lui Vasile Lupu, Nicolae Vel Aga (rămas şi în biserica actuală). Mănăstirea Stelea este singurul lăcaş de cult din Ţara Românească cu specific moldovenesc, după modelul bisericii moldoveneşti "Trei Ierarhi" din Iaşi. 

Mănăstirea Stelea este unică prin prezenţa scenelor de pe bolte, prin pereţii verticali decoraţi cu elemente de factură orientală. Restauratorii care au lucrat la refacerea picturilor spun că are o decoraţie specială, cu motive orientale.

Pisania împodobită cu bourul moldovenesc, zidită în pronaosul bisericii, menţiona: 

„Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, iată eu, robul şi închinătorul Io Vasile Voevod din mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei. Acest sfânt hram al Învierii lui Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos l-a făcut mai înainte Stelea negustorul, unde zace şi trupul răposatului părintelui meu, Nicolae Vel Aga. Iar acum când mi-a dăruit Dumnezeu domnia Ţării Moldovei, am dărâmat acea dintâi Sfântă Biserică până în temelii şi cu ajutorul lui Dumnezeu am început s-o zidesc din nou, în zilele fratelui nostru, Io Matei Basarab Voevod, din mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Ungrovlahiei, şi s-a săvârşit, cu voia lui Dumnezeu, în luna lui septembrie 7 şi anul 7154“ (1645, n.r.).  

Monument istoric din 2010

Ansamblul Mănăstirii Stelea a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Dâmboviţa din anul 2010. El este format din Biserica „Învierea Domnului”, construită în perioada 1644-1645, pe fundaţii datând din secolul al XVI-lea, casa egumenească sau Casa Nifon, reconstituită în anul 1975 pe ruine datând din secolele al XV-lea, al XVI-lea şi al XVII-lea, beciul primei case egumeneşti, ce a fost construit în secolul al XV-lea, corp de chilii (latura de vest), ridicat în secolul al XVII-lea pe fundaţii din secolul al XV-lea şi refăcut în secolul al XIX-lea, diduri de incintă cu urme de chilii, ce datează din secolul al XVII-lea, turnul clopotniţă, ridicat în secolul al XVI-lea şi corp de poartă, construit în secolul al XVII-lea.

Fântâna Păcii

Legenda spune că după bătălia de la Finta, Lupu şi Basarab s-au întâlnit pentru împăcare la o fântână din comuna Aninoasa, sat Viforâta. Fântâna datează din vremea lui Matei Basarab (1632-1654), care a zidit-o ca semn de împăcare cu Vasile Lupu şi semn de pace pentru ţară.

Dintr-un document din 1652, în care Matei Basarab trasa graniţele satului Viforâta, aflăm şi despre noţiunea de ”Puţu Păcii” (acelaşi cu Fântâna Păcii), acesta reprezentând graniţa dintre satele Viforâta şi Aninoasa. Brâncoveanu, care iubea plimbările prin locurile acestea, a găsit-o şi i-a pus olane noi ca să curgă mereu.