Meditaţiile, sistemul paralel de învăţământ care a înflorit în pandemie: „Lucrează două ore în plus, altfel ar fi ore pierdute“

Meditaţiile, sistemul paralel de învăţământ care a înflorit în pandemie: „Lucrează două ore în plus, altfel ar fi ore pierdute“

Părinţii îşi răscumpără neputinţa achitând sume frumoase pentru educaţia copiilor lor încă din clasele primare FOTO Shutterstock

De ce îşi trimit părinţii copiii să studieze „în particular“ disciplinele de examen, iar profesorii acceptă să lucreze, acasă, cu elevii ceea ce ar trebui să facă la clasă? Goana după note a „pervertit“ sistemul de învăţământ, iar învăţarea online a adâncit problemele sistemului de învăţământ.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Aceste meditaţii au distrus sistemul de învăţământ. Sau poate asta s-a vrut“, aşa începe discuţia noastră cu un profesor care se arată revoltat de „monstrul“ care a devenit şcoala de stat. Elevi pe care şcoala nu-i mai atrage, profesori care încearcă disperaţi să le menţină treaz interesul şi primesc în schimb un ecran negru la ora online, părinţi descumpăniţi la rândul lor că „nu se mai face, domnule, carte ca pe vremuri!“ şi profesori care acoperă în particular „lacunele“ sistemului, pe bani, pentru că timpul costă, expertiza, la fel. „Sunt profesori care au coloană vertebrală şi care-şi fac treaba la clasă, fără dubiu, dar sunt şi profesori care bagă 15 la masă, la meditaţie, interesaţi doar de suma care se strânge la final“, spune chiar un profesor, care vede unde s-a ajuns, încearcă să repare la şcoală cât se poate, iar când nu se poate, le întinde o mână şi în privat copiilor din alte şcoli.

„E în clasa a VII-a, îl meditez la trei discipline“

Am întrebat părinţii care plătesc bani frumoşi pentru meditaţii de ce o fac, de la ce vârstă a copilului şi pe ce bani.  „E în clasa a VII-a. Îl meditez la trei discipline: Engleză – din clasa pregătitoare, Matematică – din clasa a VI-a şi Limba română din clasa a VII-a. De ce? Pentru că în contextul pandemiei nu mai fac ore, sunt profund dezamăgită de modul cum se derulează orele în mediul online, copiii sunt total deconectaţi şi nu se compară cu şcoala în bănci. Are nevoie de un plus de informaţii, nu lucrează nimic în plus. Pentru mine contează că lucrează două ore în plus (n. red. – la meditaţie), pentru că altfel n-ar lucra deloc, ar fi două ore pierdute pe statul în parc sau pe telefon, nicidecum să lucreze“, spune Ştefania Ispas, mama unui elev din Slatina. Timpul nu le permite părinţilor să-şi ajute singuri copilul, nici n-ar mai avea, la anumite discipline, expertiza să o facă, iar pe de altă parte nici n-au găsit modalitatea de a trezi „conştiinţa de elev“ a copilului. Elevul lucrează foarte puţin de unul singur, se rezumă la a-şi rezolva temele, suplimentar nici nu se pune problema. Este un scenariu în care se regăsesc foarte mulţi părinţi, aşa că industria „meditaţiilor“ vine să suplinească toate aceste lacune şi, de ce nu, chiar timpul pierdut al părinţilor care nu au reuşit să le fie alături copiilor. Să nu intri în această horă ar însemna să-i tai copilului craca de sub picioare, cred părinţii.

„Eu, ca părinte, mă tem că va concura cu copii care au făcut poate chiar patru ani de meditaţii, or noi la Matematică n-am făcut. Copilul meu va concura pe un loc la un liceu bun cu un copil care lucrează de 4-5 ani cu profesorii în particular. Acum, în online, ce face fiu-meu în 35 de minute? Până când îi organizează, se duc 10 minute cel puţin. (...) Pentru mine este o etapă foarte importantă clasa a VIII-a, nici măcar nu vreau să risc să nu ia la un liceu bun. Mă costă 600 lei lunar, pentru mine e o sumă, nu suntem bogătaşi, dar cu toate astea, prefer să iau din altă parte şi să rezerv acestui scop“, mai spune mama care mărturiseşte că nici dacă eşti dispus să plăteşti, poate, suplimentar peste ce cere piaţa nu îţi poţi, spre exemplu, selecta cel mai bun profesor.

„De ce nu suntem chestionaţi şi cu privire la profesori?“

Un alt părinte confirmă că „sistemul“ l-a obligat să solicite ajutor în altă parte. Are copilul în clasa a IV-a, iar profesorul de Limba Engleză nu a reuşit niciodată să-l captiveze. Ba, mai mult, copiii se bucură că fac orele în online, pentru că profesorul nu mai poate să-i jignească, ştie că riscă să fie auzit de către părinţi. 

„La Engleză o duc la meditaţie din clasa pregătitoare, fiindcă vreau să înveţe o limbă străină, cel puţin, iar la şcoală profesorii nu-şi dau interesul, în plus, metodele lor pedagogice lasă de dorit. În privat, învaţă tot cu profesorii din sistemul de stat, dar sunt de la alte şcoli, nu sunt cei de la clasă. Nu am aşteptări de la profesorul de la clasă“, spune Gina, mama elevei care de anul viitor va merge la gimnaziu, un pas aşteptat cu îngrijorare.

Părintele se arată revoltat de faptul că niciodată „sistemul“ nu-şi pune problema să evalueze cu adevărat prestaţia profesorilor care nu obţin rezultate satisfăcătoare. „Aşa cum în pandemie am fost întrebaţi, de ochii lumii, dacă avem tablete, dacă vrem teze, dacă vrem teme, de ce nu suntem chestionaţi, sau cel puţin copiii, şi cu privire la profesori? De ce nu sunt întrebaţi copiii care au probleme la o anumită materie?“, mai spune părintele, adăugând că respinge ideea potrivit căreia profesorii sunt vinovaţi de tot ce se întâmplă în sistemul de învăţământ, însă munca celor care cu adevărat îşi fac datoria ajunge să fie umbrită din cauza celor superficiali.

„La Română, online, 50 lei, o oră şi jumătate“

Cât despre sumele contra cărora părinţii îşi cumpără, într-o oarecare măsură, liniştea şi speranţa admiterii la un liceu bun sau a unei medii bune la Bacalaureat, în provincie sunt între 35 şi 50 lei/şedinţă, însă în oraşele mari, sau pentru elevii de liceu, care se pregătesc pentru admiterea la facultate, ajung chiar şi la 150 lei/şedinţă.

„La două materii se duce acasă, iar cu profesoara de Română, de teamă să nu se contamineze, face online. Am acceptat aşa, să vedem ce se întâmplă din ianuarie încolo. Nu sunt profesorii de la clasă. Eu consider că de aici vine plusul, acum, când şcoala o face în online, din faptul că lucrează şi stă cu profesorul faţă în faţă. De obicei grupele, mai ales la profesorii buni, sunt formate din 5-6 elevi, sau 3-4.  Plătesc de la 35 lei până la 50 lei, cea mai scumpă şedinţă, la Matematică. La Română, online, 50 lei, o oră şi jumătate. E multicel, dar... “, mai spune Ştefania Ispas.

„Sunt părinţi care vor să cumpere nota“

Dacă sunt profesori care, spun părinţii, se rezumă la foarte puţin la clasă, astfel încât părintele ajunge să ceară ajutorul în particular, pentru că simte că elevul nu are altfel nicio şansă să desluşească materia, sunt pe de altă parte şi părinţi pentru care „standardul“ contează mai mult decât orice.

„Problema porneşte şi de la părinţi. Sunt părinţi care-şi propun să facă aceste meditaţii nu neapărat că ar avea copiii nevoie. «Pentru ce? Nu e nevoie!», îi spui.  Dar sunt părinţi care vor să cumpere nota. Dacă îl ai la meditaţie, eşti obligat să-i dai 10. Eu, când am clase de genul acesta, clase de VIP-uri, fug de ei ca de... Pentru că VIP-urile vor doar note de 10 şi nu vor să-nveţe nimic. Am tot spus prin întâlniri: scoateţi chestia asta cu 25%, sau 40%, sau cât contează media din gimnaziu în media de la admitere şi se vor mai regla lucrurile“, spune un profesor care îşi pregăteşte elevii de la clasă, din anii terminali, suplimentar, gratuit, iar an de an aceştia au rezultate foarte bune. Are, însă, la pregătire în particular şi elevi de la alte şcoli, pe care, de asemenea, îi aşteaptă în vară un examen şi care au foarte mult de recuperat, confirmă profesorul.

„Un copil care nu face meditaţii nu va avea mari şanse la examen, dacă se rezumă doar la lucrul de la clasă. Va lua o notă, dar va lua o notă de mijloc, un 6, un 7... Lucrez cu copii din oraş, de la alte şcoli, şi e destul de greu, este prima dată când îmi pierd răbdarea la ora de pregătire, pentru că nu ştiu copiii ăştia nimic. Am copii care n-au făcut nimic la clasă, nici gramatică, nici literatură, nimic. E incredibil ce se întâmplă“, mai spune profesorul.

Trei ore de Română la clasele de Real, versus şapte ore la Uman

În condiţiile în care elevii nu au mai dat teze, au avut ora de 40 de minute sau chiar 35 în anumite şcoli, au şi schimbări majore în structura subiectelor la examenul din vară, Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul sunt aşteptate cu îngrijorare. Fără un efort individual susţinut pe care să-l facă elevul sau fără meditaţii, rezultatele vor arăta dezastruos, crede un profesor de Limba Română pe care, de asemenea, l-am consultat pe tema orelor de pregătire plătite de părinţi.

„Vin la meditaţie pentru că la clasă (nu sunt elevii mei) se lucrează doar subiectul al III-a, acele comentarii pentru eseu, iar I şi II deloc. Or subiectele I şi II înseamnă 60 de puncte din 100. Subiectul al treilea, comentariul, înseamnă doar 30 de puncte. Şi atunci vin pentru că trebuie să suplinească ceea ce nu se lucrează la clasă. În pandemie a devenit şi mai gravă problema, pentru că din cauza diminuării minutelor care realizează o oră, practic în fiecare zi, la fiecare clasă, se pierd câte 10 minute pe oră şi dacă stăm bine să ne gândim, până la final de semestru se pierd multe ore, la o materie de examen. Şi atunci profesorul trebuie să alerge un pic prin materie ca să şi-o poată termina. Iar aceste lecţii online se fac într-adevăr, sunt şcoli în care se face treabă ca lumea, dar nu se pune accent, în special la Română, nu se lucrează mult pe primele două subiecte“, explică profesorul cum au ajuns elevii să caute ajutor în afara şcolii.

Manualul nu mai este de multă vreme de ajuns, mai spune profesorul. „În manuale nu există acest gen de subiecte, nu există absolut deloc, nu există, şi atunci profesorul de la clasă trebuie cumva să le propună fie din testele de antrenament publicate anul trecut de minister, fie din aceste culegeri care există pe piaţă şi care sunt făcute şi ele de un grup de profesori care încearcă să copieze modelul ministerului. Pentru BAC mai e o problemă cu clasele de Matematică Intensiv sau Mate-Info, unde orele sunt foarte puţine, trei la număr, faţă de Uman, unde sunt cinci şi cu două de opţionale, şi se ajunge la şapte ore. La Uman îţi permiţi să predai în voie şi să asculţi şi să fii mai larg la materie, pe când la Real trebuie să acoperi şi programa, să şi asculţi, să şi dai teste de verificare“, mai spune profesorul.

„Şi-au cumpărat apartamente şi fac ore ca la şcoală“

În lipsa concursurilor şi olimpiadelor şcolare, elevii care vor mai mult pierd, astfel, din „antrenament“. Sunt profesori care lucrează suplimentar, online, cu elevii aflaţi în an terminal, însă pe lângă disciplinele pentru Bacalaureat elevii care vor da admitere la facultate trag tare şi la alte discipline. Aici intervin din nou meditaţiile, iar „pe piaţă“ se disting categorii de „preparatori“. Sunt meditatori recunoscuţi pentru rezultatele extraordinare obţinute de elevii pregătiţi, care nu au calitatea de profesori în sistemul de stat şi care au făcut din această activitate o afacere legală, suplinind deficienţele sistemului, şi sunt profesorii care fac, pe bani, minunile care nu le sunt la îndemână la clasă.

„Nu toţi profesorii au coloană vertebrală. Sunt unii care au devenit atât de comerciali, de afacerişti, încât bagă câte 10-15 la masă şi nu-i interesează decât suma aia care se obţine la final. Aia nu e pregătire. N-ai cum să scoţi performanţă. Unii şi-au cumpărat table, şi-au cumpărat garsoniere, apartamente, şi-au instalat o tablă ca la şcoală şi chiar dacă fac online, e ca la şcoală. Ştiu de o echipă de Mate şi Română care şi-au cumpărat apartamente uşă-n uşă. Ies de la Matematică, intră la Română, ies de la Română, intră la Matematică, şi-şi schimbă grupele între ei. Dacă au ajuns din meditaţii să-şi cumpere un apartament din care să facă numai aşa ceva, şi să-şi păstreze familia intactă în condiţii de pandemie, să nu-i mai bage pe copii acasă, înseamnă că e profitabil sistemul“, spune un observator din interiorul sistemului.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Reacţia unor profesori când au aflat că li se vor verifica banii din meditaţii: „În chiloţi nu ne caută?“

Biserica sală de clasă pentru copii nevoiaşi. „Le-am făcut surpriză cu tabletele, aveau lacrimi în ochi”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările