De ce nu mâncăm legume proaspete şi la preţ corect. „Am dat nişte miere la Buzău şi mi-a luat curierul 66 lei“

De ce nu mâncăm legume proaspete şi la preţ corect. „Am dat nişte miere la Buzău şi mi-a luat curierul 66 lei“

Fermierul din Rusăneşti spune că dacă ar avea la dispoziţie o reţea de distribuţie vânzările ar merge mult mai bine FOTO: arhiva personală Ilie Ursu

Conopida se vinde în Olt, către samsari, cu 50 de bani/kg, gogonelele la fel, iar spanacul la mai puţin de jumătate din preţul de anul trecut. Legumicultorii încă au produse din recolta de anul acesta, pe care însă nu le pot livra direct consumatorilor care şi le doresc.

Ar găsi clienţi, au produse apreciate de consumatori, dar încheie anul pe pierderi. „Dacă am avea reţea de distribuţie la domiciliu ar fi altceva“, spune fermierul Ilie Ursu, din Rusăneşti, judeţul Olt. Are în această perioadă spanac şi gogonele „de poză“. Postează când şi când fotografii şi imagini video din fermă, iar prietenii virtuali reacţionează de fiecare dată spunându-i că-şi doresc astfel de produse. Legumele curate ale lui Ilie Ursu, testate de foarte mulţi consumatori de-a lungul anilor, nu ajung, însă, direct decât la o mică parte dintre cei care şi le doresc, pentru că fermierii rămân în continuare dependenţi de intermediari. Nu au, pe de o parte, timp să le valorifice direct, în pieţe, iar pe de altă parte nu pot face livrări la domiciliu, peste tot în ţară, pentru că legumele sut o marfă perisabilă, iar curierii nu-şi asumă riscuri sau o fac pe bani mulţi, care ar creşte mult preţul.

„Dacă nu vine fiică-mea de la Bucureşti eu n-am prin cine să trimit. Prin curier nu poţi, e marfă perisabilă, nu ştii cum ajunge, ce se întâmplă pe drum, şi nu poţi să îţi baţi joc de om. Online găseşti clienţi, dar... Dacă aş fi la 10 km de oraş, aş pune marfa la firma de curierat şi aş trimite la cine are cerinţe, dar cel mai apropiat oraş e Caracal, cu servicii de curierat, şi sunt 35 km. Dacă e să-l chem pe curier îl termină pe cumpărător. Am trimis nişte miere la Buzău şi mi-a luat, la un bidonaş de 5 kg, 66 lei. Şi mierea a fost un milion (n. red. – lei vechi) şi un pic“, explică fermierul cum de consumatorii nu se pot bucura de produse proaspete şi sănătoase, asta în timp ce fermierii, la rândul lor, sunt nevoiţi să renunţe la această dată la culturi, altfel muncesc în pierdere.

„Nu mai pun murături, se duc şi le iau direct din magazin“

Deşi în magazine ajung cu preţuri exorbitante, tomatele din zona de sud a judeţului Olt, din deja vestitul bazin legumicol Izbiceni, se vând la această dată cu doar 2 lei/kg.

„Cel mai mare preţ la roşii e 2 lei, roşii de roşii, roşii-poză. 2 lei, negociabil. Dacă ţine mult aşa, cum a fost în dimineaţa asta, o să mai fie undeva spre nimic în solarii. Brumele astea nu ne ajută, cine credeţi dumneavoastră că mai investeşte în centrale, în încălzire, cu preţul ăsta? Roşiile mele sunt verzi de zici că acum sunt plantate. Ieri am mai cules aproape o tonă, am dat acum vreo trei zile încă o tonă şi acum vine un prieten de pe la Balş să ia vreo 500-600 kg de gogonele gratis, pe prietenie. Pentru că nu se vând, nici cu 50 de bani nu se vând, şi sunt nişte gogonele de le-ai mânca aşa, din priviri“, spune legumicultorul.

Spanacul nu mai pleacă din ferma legumicultorului cu mai mult de 5 lei, sau, în zilele bune, cel mult 7 lei. Asta în condiţiile în care anul trecut preţul era 12 lei/kg, spune fermierul, bazându-se pe informaţiile pe care şi le notează zi de zi într-un registru al gospodăriei. „Nu doar că e preţul mic, pur şi simplu nu se vinde. Gogonelele – 50 bani/kg, spanacul anul trecut era 12 lei, iar acum maxim 5 lei, am mai dat cu 7 lei... Mă gândesc că acum, când om intra în postul Crăciunului, poate-poate. Conopida e jale, nu se vinde de nicio culoare, nu că este preţul 50 bani, dar nu se vinde. Dacă luau comercianţii 500 kg, acum ia maxim 50-100 de kilograme. Şi nu mai departe de acum 3 săptămâni era 4 - 4,5 lei/kg. Acum un an, gogonelele le dădeam în perioada asta cu 3 lei“, mai spune legumicultorul.

Recunoaşte că de ceva vreme se gândeşte să dezvolte şi o mică parte de procesare, poate pe partea de sucuri din fructe, altfel va munci degeaba. „Oamenii nu mai pun murături, se duc şi cumpără direct de la magazin. Nu se mai gândesc că dintr-un kilogram de castraveţi fac cinci borcane, iar în magazin un borcan nu e sub 5 lei. Faci şi vinzi şi murături, e şi asta o treabă, dar dacă începem toţi şi facem asta, nu ajungem în aceeaşi situaţie ca acum?“, se întreabă fermierul, făcând trimitere la tot mai desele situaţii în care legumicultorii mizează, în masă, pe câteva legume, stimulaţi şi de sumele pe care le primesc în diverse programe drept subvenţie, şi se ajunge la supraproducţie. Iar când peste toate mai vin şi legumele la preţuri extrem de mici din import, falimentul producătorilor autohtoni e aproape garantat. „Niciodată nu m-am văitat, dar anul ăsta mi-a mers numai rău. Marfa am vândut-o, dar la buget nu se cunoaşte absolut nimic, din contră, am intrat în sacul ăla vechi, sunt pe minus“, a mai spus fermierul Chiar şi la preţurile foarte mici la care s-a vândut în 2021 reuşise să înregistreze un profit de 7.800 lei. Cu câteva săptămâni în urmă, un vârtej care s-a abătut din senin peste sat i-a pus la pământ un solar, iar pentru a-l reface a cheltuit tot, ba a mai apelat şi la economiile din anii trecuţi, a mai dezvăluit fermierul.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Preţurile mondiale la alimente au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. La ce produse s-au înregistrat cele mai mari scumpiri

Efectele scumpirii gazelor: Fermierilor francezi li se spune să lase recolta de porumb pe câmp

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările