Cât de gravă este criza locurilor de muncă în România. Angajator: „Şomerii nici nu mai salută. Ne aruncă în faţă hârtia, să le-o completăm“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O nouă întâlnire dezamăgitoare între persoanele aflate teoretic în căutarea unui loc de muncă şi angajatorii care au oferit sute de posturi a fost cosemnată la Slatina. AJOFM i-a pus pe drumuri pe „vânătorii“ de viză în carnetul de şomer, refuzând să le mai ştampileze documentul în cadrul bursei şi chemându-i la sediul instituţiei.

Zeci de angajatori, sute de posturi disponibile şi alte sute de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, şi cu toate acestea, la Slatina, la Bursa locurilor de muncă desfăşurată vineri, 18 octombrie 2019, angajatorii s-au arătat deosebit de nemulţumiţi, unii chiar revoltaţi, de atitudinea şomerilor.

Deja tradiţională cursă a şomerilor, cei care încă primesc indemnizaţie de şomaj, pentru a obţine viza pe carnet s-a transformat într-una pentru cele trei „negaţii“ de la angajator. În deschiderea evenimentului, directorul AJOFM Olt, Constantin Cîtu, i-a anunţat pe şomerii indemnizaţi că vor primi fiecare câte un talon, cu trei spaţii libere pe care să le completeze trei angajatori, în baza acestui talon persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă putând ulterior să se prezinte la AJOFM, pentru viza lunară pe carnet. Talonul ar fi reprezentat dovada că fiecare şomer a stat de vorbă cu cel puţin trei angajatori, în vederea găsirii locului de muncă potrivit.

„Eu am venit să angajez, nu să completez hârtii pentru AJOFM!“

Situaţia creată i-a deranjat teribil pe reprezentanţii firmelor, deşi aceştia se aşteptau la un interes scăzut al şomerilor. „Nici nu mai salută, nici nu mai întreabă, nici nu se uită ce locuri de muncă avem. Ne aruncă în faţă hârtia, să o completăm. Rare sunt persoanele dispuse măcar să asculte ce avem de spus“, a fost remarca generală a angajatorilor. Reprezentanta unei mari firme din Slatina a răbufnit chiar, după ce la standul său s-a oprit un grup de tineri, toţi veniţi cu acelaşi scop.

Imagine indisponibilă

„Eu am venit să angajez, n-am venit să completez hârtii pentru AJOFM. Ce liceu aţi terminat, de ce fel de locuri de muncă aţi fi interesaţi?“, a încercat reprezentanta firmei să stabilească un dialog cu tinerii. „Aaa, păi nu prea vrem să ne-angajăm. Ni s-a spus că trebuie să completăm astea!“. „Şi ce aveţi de gând să faceţi, dacă nu vă angajaţi?“. „Eu dau la poliţie“, a îndrăznit tânărul aflat în fruntea grupului, aceeaşi explicaţie oferind-o mulţi alţi băieţi care au stat, de nevoie, faţă în faţă cu angajatorii. „Nici n-am venit să m-angajez, am alte planuri!“, a fost răspunsul dat de un alt tânăr, altui angajator, când acesta i-a spus foarte clar că nu-i completează nicio hârtie.

„Din 31 persoane, opt sunt interesate cu adevărat de un loc de muncă, ceilalţi au venit doar pentru a-şi completa talonul. Ne aşteptam la asta“, a explicat reprezentanta unei companii de recrutare, care a dezvăluit că bursele locurilor de muncă nu mai reprezeintă de vreme bună o soluţie pentru recrutare. Se recrutează, însă, în urma anunţurilor postate pe Facebook, pe care reprezentanţii firmelor le „vânează“ şi contactează ulterior persoanele interesate.

„Vine la interviu în şlapi. Îmi răspunde la telefon cu «Ia zi, prietene, care e treaba!»“

Altă firmă, aceeaşi proastă impresie despre tinerii fără chef de muncă, fără competenţe reale, dar şi fără bun-simţ. „E înfiorător ce întâlnesc. Stabilim o oră pentru interviu, uită să mai vină, dar nici nu anunţă că nu poate, să inventeze o scuză, orice. Îi sun şi-mi răspund: „Ia zi, prietene, care-i treaba!“. Şi întreb dacă ne cunoaştem, că nu am numărul în agendă. Prima dată întreabă care e programul şi spun din start că ei nu lucrează sâmbăta şi duminica.

Imagine indisponibilă

Nu mă interesează câte facultăţi au, să ai o diploma pentru mine nu mai reprezeintă nimic, la cât de uşor se obţine. Dar vreau să-i văd interesaţi să facă ceva, să se dezvolte. Au salariul minim la început, dar îi formăm, după trei luni salariul începe să crească, începi să urci, dacă vrei să faci ceva pentru tine. Ajung la 2.500 lei bani în mână, program de 8 ore, de la 8,00 la 17,00, o oră pauză de masă, sâmbăta şi duminica liber… Şi nu-i găsim“, a explicat reprezentantul firmei cu tradiţie în Slatina.

„Nu găsesc, nu găsesc şi gata! Stau la coada vacii până la pensie“

Printre şomeri, şi destul de mulţi oameni trecuţi de prima tinereţe, de fapt, poate mai mulţi decât tinerii, deşi tradiţional bursa din octombrie era destinată absolvenţilor. Unii încă mai au indemnizaţia de şomaj, o parte se apropie chiar de pensie. Au muncit în condiţii grele, sunt obişnuiţi cu lucrul, însă simt că salariile sunt, parcă, din ce în ce mai proaste. Cu toate acestea, vor fi nevoiţi să o ia de la capăt, doar că nu ştiu în ce domeniu.

„Nu găsesc, nu găsesc şi gata! Stau la coada vacii până la pnsie, ce să fac!“, Ii se adresează o femeie colegelor alături de care a venit. Şi ele au nevoie de viză pe carnetul de şomer, însă sunt interesate şi să se angajeze.

„Este prima dată când sunt în şomaj, sunt cu colegele. Am lucrat într-o croitorie. S-au restructurat posturile de la „margine“, noi nu în maşină lucram. E greu ce am făcut noi. Prost plătit şi multă muncă şi toate firmele se uită să scape de „margine“.Margine înseamnă curăţat la aţe, la sala de croit, la sala de ibenat, se aşează pe serii buzunare…. Iar ultimii veniţi sunt primii plecaţi“, explică femeile. Au încercat şi în afară, una dintre şomere a lucrat sezonier în agricultură, timp de şase ani, doar că nu se mai câştigă la fel de bine.

Imagine indisponibilă

Directorul AJOFM Olt, Constantin Cîtu, le-a dat şomerilor indemnizaţi vestea proastă că nu-şi vor putea ştampila carnetul în cadrul bursei

„Noi am muncit, mai e şi rândul copiilor, dar nu, că ei sunt băiatu’ lu’ mama şi lu’ tata. Şi noi suntem de vină. Şi eu l-am ţinut pe al meu, până la 38 de ani, de nu mai pot să stau în picioare, să spună colegele. La 61 de ani mai pot să stau?! La anu’ mă pensionez, din şomaj măcar să mai am bani de reţetă“, mai spune una dintre femei. Ajungem cu discuţia şi la măsura pe care au luat-o mulţi angajatori, anume aceea de a aduce forţă de muncă din afară. „Erau mai bine plătiţi, aşa am auzit şi noi, dar şi munceau, săracii… Munceau până la 11,00-12,00 noaptea, nu ieşeau din maşină. Nepalezi erau“, au mai spus femeile.

Experienţe asemănătoare au şi alţi şomeri de vârsta a doua. Pe ei se şi bazează, de altfel, angajatorii, pe de o parte pentru că sunt obişnuiţi să se conformeze unui program de lucru şi disciplinei dintr-o fabrică, iar pe de alta pentru că nu sunt aşa de pretenţioşi cum sunt tinerii.

Şantierul naval Constanţa a căutat la Slatina absolvenţi de şcoală profesională

Printre locurile de muncă puse la bătaie s-au numărat şi zeci de posturi pentru Şantierul Naval Constanţa. Reprezentantul firmei, Ion Vâlceanu, a spus că şantierul şi-a trimis oameni pentru recrutare în aproape toată ţara, nu doar în Olt. sunt vizaţi în principal absolvenţii de şcoală profesională. Angajatorii din industrie aştepată, de altfel, cu mare bucurie măsura care îi a oblige pe elevi să urmeze şcoala profesională obligatoriu, dacă nu reuşesc să obţină cel puţin media 5 al Evaluarea Naţională, pentru că, a spus Ion Vâlceanu, s-a ajuns la o bază foarte subţire de selecţiue pentru posturile de muncitor calificat.

Imagine indisponibilă

„În ultimul timp nu prea mai găsim. Absolvenţii de şcoală profesională ne interesează, noi asta urmărim în special, pentru că să pui un om pe drumuri, deja format, la 50 de ani, care are familie, e greu. Noi urmărim în special tineri, le oferim un loc de muncă sigur, profesionist, salariu motivant, cazare în cămine de nefamilişti, un an de zile nu plătesc nimic, tichete de masa, ore suplimentare… Salariul e în jur de 2.700, brut. Se duc pe la 1.800 net, cu ore suplimentare, creşte. Până învaţă se plătesc din regie, până învaţă şantierul… Avem programe de ucenicie, programe proprii de formare profesională, de policalificare, de recalificare. Trec prin testări, tot ce se angajează se testează. În funcţie de nota pe care o obţine, se stabileşte şi locul. Media de vârstă în şantier e peste 45 ani, acum, să vedem cu pragul ăsta de 5 pentru a accede la liceu, s-ar putea să ajungă la şcolile profesionale mai mulţi.  Vin la noi şi absolvenţi de liceu, dar n-au nicio meserie, n-au niciun Dumnezeu, pe româneşte, o iei cu ei de la zero“, a declarant Vâlceanu.

Reprezentantul Şantierului Naval Constanţa a mai semnalat însă şi o altă problem, anume aceea că după ce sunt ajutaţi să termine o şcoală şi să obţină o calificare, mulţi aleg să lucreze în străinătate. Este şi motivul pentru care şantierul nu este interesat de învăţământul profesional în sistem dual. 

„Sistemul dual nu ne avantajează. Nu-i vorba de bani (n.r. - bursa profesională de 200 lei pe care o oferă statul trebuie dublată de către angajator), dar după ce termini formarea profesională, el poate să-ţi întoarcă spatele şi să plece. Şi nu mi se pare corect. Noi avem nevoie acum de 200 de muncitori, în momentul ăsta: sudori - de la electrod, CO2, argon, lăcătuşi confecţii metalice, tâmplari, mecanici, strungari, inclusive necalificaţi. Au şansa să se califice la locul de muncă. I-am calificat, i-am înscris la şcoală, la liceele pe care le patronăm noi. Au finalizat şi ne-au întors spatele şi-au plecat, în special în Vest. Sunt foarte căutaţi, pentru că e o meserie frumasă şi cei care pleacă de la noi prezintă garanţie, ca brand, pentru că vine obligatoriu întrebarea – unde ai lucrat?“, a mai spus angajatorul.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite