Care sunt bolile pentru care există vaccin. Boala eradicată din Europa şi boala care nu a mai apărut în România din 1990

Care sunt bolile pentru care există vaccin. Boala eradicată din Europa şi boala care nu a mai apărut în România din 1990

Bolile prevenibile prin vaccinare sunt numeroase FOTO: Arhiva

Unele vaccinuri sunt asigurate în România prin calendarul naţional de imunizare şi sunt gratuite, iar altele sunt disponibile contra-cost. Iată care sunt bolile pentru care cercetătorii au dezvoltat vaccinuri, precum şi câteva date privind incidenţa acestor boli în România şi în Europa.

Unele boli, consideră specialiştii, au fost eradicate din spaţiul european, incidenţa altora a fost mult diminuată, iar epidemiile fac astăzi mult mai puţine victime decât în trecut, rezultatele datorându-se vaccinării. „Dacă în era prevaccinală o epidemie afecta o populaţie de ordinul sutelor de mii, milioanelor de cazuri, în era actuală epidemiile se manifestă cu îmbolnăviri de ordinul sutelor sau miilor, iar rata fatalităţii este de 1-3% sau chiar absentă“, spun specialiştii în sănătate publică.

Cu toate acestea, în ultimii ani vine din urmă un curent puteric anti-vaccinare, deşi componenţa vaccinurilor a evoluat de-a lungul timpului, iar efectele adverse sunt din ce în ce mai puţine. Aici intervine rolul specialiştilor în sănătate publică, cei care în această săptămână marchează Săptămâna Europeană a Vaccinării, 20-25 aprilie 2019, şi care au dat publicităţii studii statistice şi analize.

De ce să ne vaccinăm

Specialiştii nu cred, şi o demonstrează cu date, că este valabilă, vreodată, zicerea „nu mi se întâmplă tocmai mie“, de aceea adulţii aparent sănătoşi sunt constant parte din grupul ţintă în campaniile de vaccinare.

Considerentul principal este că „pot transmite infecţii altor persoane receptive, cu risc crescut de complicaţii grave: nou-născuţi, persoane imunocompromise şi adulţi cu vârsta > 65 de ani“. Pe de alătă parte, un vaccin odată făcut nu oferă imunitatea pentru toată viaţa, de aceea este nevoie să se intervină cu rapel. Este în special cazul vaccinurilor antidifteric şi antitetanic, pentru a asigura protecţia pe tot parcursul vieţii.

Iată care sunt principalele recomandări, pe categorii de persoane vulnerabile, în privinţa bolilor pentru care există vaccin:
- vaccinarea împotriva gripei, tusei convulsive şi a tetanosului, pentru femeile gravide;
- vaccinarea împotriva gripei şi, în unele ţări, a herpesului zoster, pentru adulţii în vârstă;
-vaccinarea împotriva hepatitei B şi a bolii meningococice, pentru personalul medical cu risc de expunere.

„Copiii mici nevaccinaţi sunt în general protejaţi împotriva rujeolei atunci când cel puţin 95% din populaţie a primit a doua doză de vaccin“

Despre rujeolă s-a vorbit enorm în ultimii ani. Evoluează încă o epidemie în Europa, aşa s-a constatat că rata de vaccinare a scăzut mult în ultimii ani şi s-a decis o schimbare de strategie. Peste 13.000 cazuri de îmbolnăviri s-au raportat, doar în perioada mai 2017 - mai 2018, în 30 de ţări ale Europei. România a raportat cea mai mare rată de incidenţă (28,4 cazuri la 100.000), urmată de Grecia şi Italia, cu rate mai mari de 8 la 100.000.

„Majoritatea ţărilor în care acoperirea vaccinală este ridicată au raportat în 2017 foarte puţine cazuri de rujeolă. Deşi 45% din cazurile de rujeolă au apărut la persoane cu vârsta de ≥ 15 ani, cele mai multe cazuri sunt la copiii sub 1 an, deoarece sunt prea mici pentru a fi primit prima doză de vaccin.Copiii mici nevaccinaţi sunt în general protejaţi împotriva rujeolei atunci când cel puţin 95% din populaţie a primit a doua doză de vaccine“, spun specialiştii în sănătate publică, conform unei analize de situaţie postată pe site-ul ificial al Direcţiei de Sănătate Publică Olt.

Vaccinul care îi protejează pe copii de rujeolă, rubeolă şi oreion (ROR) a fost introdus în în calendarul naţional începând cu anul 2005, acoperirile vaccinale menţinânduse o perioadă de timp peste 95% (ţinta OMS).

„Din 2010 valorile acestor acoperiri vaccinale au avut o tendinţă descrescătoare, situându-se în 2017 la 87% (doza I) şi la 74,7% (doza a-II-a). În 2017, cea mai mare rată de incidenţă a rujeolei s-a înregistrat în judeţele Satu Mare (249,3/100.000) şi Caraş-Severin (214,6/100.000), urmate de judeţele Braşov (147,1/100.000), Timiş (135,9/100.000), Călăraşi (133,5/100.000) şi Arad (123/100.000). Cei mai afectaţi au fost copiii aparţinând grupei de vârstă sub 1 an (848,9%000), urmată de grupa de vârstă 1-4 ani (419,6%000) şi grupa de vârstă 5-9 ani (168,2%000), grupa de vârstă 10- 14 ani (75,5%000) şi grupa de vârstă 15-19 ani (47,6%000)“, spun datele din raportul menţionat.

Parotidita epidemică este o altă bală gravă care ne poate afecta, în lipsa vaccinului. În 2016, 28 ţări EU/EEA au raportat 14.795 cazuri, din care 5.521 (41%) au fost confirmate cu laboratorul. Din Cehia, Polonia, Spania şi Marea Britanie au provenit 77% din toate cazurile raportate.

În România, infecţia urliană este supravegheată la nivel naţional, din februarie 2014. Vaccinarea împotriva infecţiei urliene se face din anul 2004, când s-a introdus vaccinarea cu o primă doză de vaccin rubeolă-oreion-rujeolă (ROR) la copiii în vârsta de 12-15 luni. În anul 2005, a fost introdusă vaccinarea cu o a doua doză de vaccin ROR pentru copiii în vârstă de 6-7 ani (clasa I). Din anul 2015, doza a doua de vaccin ROR se administrează la vârsta de 5 ani.

„Incidenţa a scăzut considerabil după introducerea vaccinării ROR. Incidenţa infecţiei urliene în anul 2017 a fost de 1,6 %000 de locuitori, comparativ cu 3,2 la %000 de locuitori în anul 2016. Scăderea incidenţei se poate datora scăderii fondului receptiv, ca urmare a vaccinării introduse în anul 2004-2005. Pe parcursul anului 2017, 25 din cele 42 de direcţii de sănătate publică judeţene, au raportat 356 cazuri suspecte de infecţie urliană. Nu a fost raportat niciun deces. Cele mai multe cazuri au fost notificate de judeţele: Iaşi (127), Vâlcea (38), Neamt şi Olt (17).

Difteria, boala care nu a mai fost semnalată în România din 1990

În 2017, în Europa au fost raportate 47 cazuri de difterie, o boală pentru care România a intrdus vaccinarea bligatorie în 1960, ultimul caz fiind semnalat în 1990. „Cele mai multe cazuri au apărut la adulţi şi vârstnici. Dintre cazurile cauzate de C. diphtheriae, 65% au fost raportate ca fiind de import. Letonia este singura ţară UE care raportează transmitere indigenă a C. diphtheriae. Difteria cauzata de C. ulcerans a fost raportată de şapte tari; mai mult de jumătate din toate cazurile au fost raportate de Belgia şi Germania. În perioada 2012-2016, au fost raportate 216 cazuri de difterie în UE/SEE, din care 134 au fost cauzate de C. diphtheriae. Numărul cazurilor determinate de C. diphtheriae raportate a crescut, mai ales numărul cazurilor de import“, se menţionează în raportul postat pe site-ul DSP Olt.

Acelaşi raport menţionează că ultimele cinci cazuri au fost semnalate în România în 1989. „În anul 2016, conform CNSCBT, acoperirea vaccinală, evaluată pe baza metodologiei unitare care a avut în vedere toţi copiii înscrişi pe listele medicilor de familie, indică o acoperire cu 3 doze de vaccin cu componentă difterică de 89,1% la vârsta de 18 de luni“, mai spun specialiştii.

Tetanosul, boala care nu iartă

În 2016,  26 ţări din UE au raportat date pentru tetans, boala cu o mortalitate înfiorătoare. Au fost raportate 89 de cazuri, din care 48 au fost confirmate. (…) Italia, Polonia şi Spania au raportat 57% din totalul cazurilor. Cea mai mare rată de notificare a fost în Slovenia (0,10 cazuri la 100000 de locuitori). În România, conform CNSCBT, în anul 2017, s-au înregistrat 7 cazuri de tetanos (4 cazuri cu deces). Din cele 7 cazuri de tetanos confirmate, 3 nu fuseseră vaccinate antitetanic, 3 aveau schema de vaccinare incompletă sau un interval mai mare de 20 de ani de la ultima vaccinare, iar pentru o persoană, antecedentele vaccinale au fost necunoscute. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat la grupele de vârstă 65 ani (câte 3),cele mai multe la grupa de vârstă 25-44 ani, toate în mediu rural, cu o incidenţă de 0,035 la 100.000“, spune raportul.

Tusea convulsivă, peste 48.000 cazuri în Europa, în 2016

În privinţa tuseo convuilsive, şi aceasta o boală prevenibilă prin vaccinare, în 2016, în 30 de ţări europene s-au înregistrat în total 48.446 cazuri, incidenţa fiind de 10,8 la 100.000 locuitori. „Cele mai mari rate de raportare s-au înregistrat în Norvegia (42,3 cazuri la 100.000 locuitori), Danemarca, Olanda şi Polonia, cu multe cazuri cu vârstă mai mare de 18 ani. (…) În România, conform CNSCBT, Cele 95 cazuri de tuse convulsivă din anul 2017 corespund unei incidenţe de 0,5%000, în uşoară creştere faţă de anul precedent (0,4%000). Cele mai mari valori ale incidenţei specifice pe grupe de vârstă s-au înregistrat, şi în anul 2017, la grupa de vârstă 0-4 ani, urmata de grupa de vârsta 5-9 ani, ambele valori 7 fiind în creştere faţă de anul precedent. Referitor la distribuţia geografică a cazurilor, pe primele locuri s-au situat judeţele Harghita şi Timiş“, spune raportul.

Varicela, strategii diferite de vaccinare

Unele ţări europene recomandă vaccionarea la nivel national a copiilor, altele recomandă acoperirea regiunilor cu incidenţă mare. În Cipru, Germania, Grecia, Letonia şi Lituania se recomandă la nivel naţional vaccinarea anti-varicelă a copiilor, iar Spania şi Italia, la nivel regional. Şaptesprezece ţări recomandă doar vaccinarea adolescenţilor susceptibili şi a celor din grupele de risc.

„Incidenţa anuală la 100.000 locuitori variază de la 300‒1.291 în Europa vestică (Franţa, Olanda, Germania, Marea Britanie), la 164-1240 în Europa sudică (Italia, Spania, Portugalia) şi până la 350 în Europa estică (Polonia, România). (…) În anul 2017, în România au fost raportate 33.651 cazuri de varicelă şi nu a fost raportat niciun deces. Incidenţa, la nivel naţional, a fost de 171,3%000, în scădere faţă de anul 2016, când a fost de 207,5%000 locuitori. Cea mai mare rată de incidenţă a varicelei a fost înregistrată în judeţele: Covsna, Harghita, Sălaj, Cluj, Bihor, Neamţ (incidenţă mai mare de 300 la 100.000 de locuitori), urmate de judeţele: Galaţi, Bistiţa-Năsăud, Tulcea, Dolj, Sibiu, Mehedinţi, Alba, Ialomiţa, Mureş (incidenţă între 200-299 la 100.000 de locuitori)“, spun specialiştii.

Gripa – o altă boală prevenibilă prin vaccinare, a îmbolnăvit în sezonul 2018-2019 pste 2.100 de români. Ministerul Sănătăţii reuşind o acoperire vaccinală de 5,2% în populaţia general. Numărul deceselor a ajuns în acest sezon la 180, faţă de 129 în sezonul precedent.

Hepatita virală B, boală care afectează mai mult bărbaţii

În 30 de state europene, în 2016 s-au raportat în total aproape 30.000 cazuri (29.300). În ţări dezvoltate rata de îmbolnăvire este foarte mare, fiind, însă, vorba de cazurile cronice. În cazul infecţiilor acute, transmiterea hetersexuală este cea mai frecventă cale.

„În anul 2016, 30 de state membre ale UE/SEE au raportat 29.300 cazuri de infecţie cu virusul hepatitei B, cu o rată de de 6,0 la 100000 de locuitori; Suedia, Regatul Unit şi Letonia au avut cele mai mari rate de notificare, cu mai mult de 18 cazuri la 100.000. Ratele sunt mari şi în Austria, Irlanda, Islanda şi Norvegia, majoritatea cazurilor raportate erau cazuri cronice.Multe ţări cum sunt Franţa, Grecia şi Lituania nu raportează cazurile cronice.Cazurile de hepatită B raportate sunt mai multe la bărbaţi decât la femei. În jur de o treime din toate cazurile raportate apar la persoane cu vârste de 25-34 ani. Pentru infecţiile acute, transmiterea heterosexuală este cea mai frecventă cale de transmitere, urmată de transmiterea nosocomială, transmiterea în rândul homosexualilor, prin traumatisme şi consum de droguri injectabile. Transmiterea de la mamă-la-copil este calea cea mai frecventă în cazurile cornice“, au concluzionat specialiştii.

În cazul României, în anul 2017, conform CNSCBT, s-au raportat 133 cazuri de hepatită virală tip B (HVB) acută, 2 cazuri de HVB cronică şi 4 cazuri de hepatită virală tip C (HVC) cronică.

Human Papilloma virus (HPV), virusurile responsabile de cancerul cervical

În prezent sunt disponibile, în privinţa prevenirii infecţiei cu HPV, trei vaccinuri, care se recomandă a fi administrate în adolescenţă. „Cele două vaccinuri HPV disponibile în prezent sunt foarte eficiente în prevenirea infecţiei cu tipurile de virus 16 şi 18, care sunt responsabile pentru aproximativ 70% din cazurile de cancer cervical, de pretutindeni. Unul din aceste vaccinuri protejează şi împotriva tipurilor HPV 6 şi 11, care determină 90% din papiloamele (verucile) genitale. Al treilea vaccin 9-valent protejează împotriva tipurilor HPV 7, care duc la 90% 8 din cazurile de cancer de col uterin.Vaccinarea HPV este recomandată în adolescenţă, la vârsta de 9–14 ani. Vaccinarea fetelor este o prioritate, ca parte a eforturilor complete de prevenire şi control a cancerului de col uterin“, spun specialiştii.

Boala pneumococică, o afecţiune cu incidenţă în creştere

Cazurile raportate de pacienţi afectaţi de boala pneumococică sunt în continua creştere, specialiştii considerând, însă, evoluţia şi ca urmare a creşterii gradului de depistare. Este o boală pentru care specialiştii au dezvoltat vaccinuri eficiente.

„Sunt disponibile mai multe vaccinuri: un preparat polizaharidic cu 23 de serotipuri, utilizabil la adulţi şi la copiii de peste doi ani (VPP23); trei preparate conjugate pentru sugari ce includ 7,10 sau 13 serotipuri (VPC7, VPC10 şi VPC13). Vaccinarea sugarilor a condus la apariţia imunităţii colective, prin reducerea portajului nazo-faringian şi a transmiterii bacteriene, cu scăderea morbidităţii şi mortalităţii prin această patologie. Majoritatea ţărilor europene au introdus unul din vaccinurile conjugate în programele de vaccinare de rutină a copiilor(…)În România, din luna octombrie 2017, a fost introdus vaccinul pneumococic conjugat în Programul Naţional de Vaccinare, cu indicaţii de administrare la copiii de 2, 4 şi 11 luni“, informază specialiştii.

Boala meningococică, incidnţă mare la grupa 0-4 ani

În 2017, în Românioa s-au înregistrat 63 de cazuri confirmate şi probabile de boală meningococică, cu valori ale incidenţei la nivel naţional de 0,32 la 100.000 de locuitori „Cea mai crescută incidenţă specifică la grupa de vârstă 0-4 ani; sexul masculin a fost de 2 ori mai afectat decât cel feminin; a predominat meningita meningococică (52%), meningococemie (30%), purpura fulminans (13%) şi meningita cu meningococemie (5%). Rata mortalităţii prin boala meningococică în România a fost de 0,066 la 100.000 locuitori. Rata de fatalitate prin boala meningococică a fost de 20,6%“, arată rapoartele.
Boala invazivă determinată de Haemophilus influenzae (Hib) - În ţările UE/SEE, cazurile de boală invazivă determinată de Haemophilus influenzae sunt rare. În Regiunea Europeană, 51 din 53 State Membre au implementat recomandările OMS de includere a vaccinurilor conjugate Hib în programul de vaccinare a copiilor. „Vaccinarea rămâne singura măsură eficientă de prevenire a bolii.Vaccinul Hib este disponibil în formule variate: vaccin lichid Hib conjugat (monovalent); vaccin lichid Hib conjugat combinat cu vaccin difteric-tetanicpertussis (DTP) şi/sau hepatitic B; vaccin Hib conjugat în combinaţie cu antigene meningococice; vaccin liofilizat Hib conjugat cu diluent salin (monovalent) şi Hib conjugat liofilizat pentru uz cu DTP lichid, sau DTP în combinaţie cu alte antigene, cum sunt vaccinul polio inactivat sau hepatitic B.Vaccinurile Hib monovalente sau combinate cu alte antigene sunt sigure“, spune raportul.

Rotavirusurile omoară peste 10.000 copii anual

Se consideră că gastroenteritele cu rotavirusuri duc anual la 700.000 de consultaţii în ambulator şi peste 87.000 de spitalizări în Europa. „În Regiunea OMS Europa, mai mult de 10.000 de copii sub 5 ani, mor în fiecare an din cauza acestor infecţii. La nivel mondial, unele ţări au adoptat recomandarea OMS de introducere a vaccinurilor antirotavirus în programele lor de vaccinare, dar în Europa există un număr limitat de ţări care au făcut acest lucru (Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Marea Britanie). Se doreşte accelerarea introducerii acestei vaccinări în programele naţionale şi instituirea unei reţele de supraveghere pentru monitorizarea numărului de cazuri şi a impactului vaccinării, din regiune“, recomandă specialiştii.

Poliomielita, boala eradicate din Europa

În iunie 2002, toate cele 53 ţări din Regiunea OMS Europa au fost certificate polio-free.  „De la certificare, mai mult de 90 milioane copii mici din Regiune au primit cele trei doze recomandate de vaccin polio. Sistemele de supraveghere şi laboratoarele naţionale şi regionale au garantat că nici un caz de polio 9 nu a rămas nedepistat. În prezent, deşi Regiunea a experimentat câteva episoade de virus polio de import, un efort continuu de vaccinare şi supraveghere a bolii ajută la menţinerea statusului de Regiune polio-free“, spuen raportul.

În România, vaccinarea împotriva poliomielitei este introdusă în calendarul naţional de vaccinare din anul 1956. Până în anul 2008, în România s-a administrat vaccinul polio oral (VPO, viu atenuat), iar din 2009 a fost înlocuit cu vaccinul polio injectabil (VPI, inactivat). Administrarea vaccinului polio injectabil (VPI) are un număr limitat de contraindicaţii şi efecte secundare reduse, ceea ce îl recomandă ca un vaccin sigur.

Tuberculoza I ameninţarea tulpinilor rezistente

Tuberculoza „clasică“ nu mai are rata explozivă din urmă cu zeci de ani în Europa, însă numărul cazurilor multidrug rezistente (tuberculoza care rezistă la tratament MDR) rămâne foarte mare.

„Chiar dacă numărul cazurilor noi a scăzut cu 50% în perioada 2006-2015, TB rămâne o ameninţare majoră pentru sănătatea publică, din cauza ratelor ridicate de TB-MDR. Pacienţii cu tuberculoză sunt cel mai frecvent adulţi tineri din partea estică a Regiunii sau migranţi şi vârstnici originari din ţările vest europene. Ţările din estul Regiunii sunt cel mai afectate de TB epidemic; 18 ţări cu prioritate ridicată pentru controlul TB poartă 85% din povara TB şi 99% din povara de TB-MDR: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bulgaria, Estonia, Georgia, Kazakstan, Kyrgyzstan, Letonia, Lituania, Moldova, Romania, Federaţia Rusă, Tajikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan. Nouă din cele 30 de ţări cu povara cea mai mare a cazurilor MDR şi extensiv rezistente XDR se află în Regiunea OMS Europa. 16% din cazurile noi de TB şi 48% din cazurile de TB tratate anterior sunt MDR-TB. Copiii sub vârsta de 15 ani reprezintă aproximativ 4% din totalul pacienţilor TB raportaţi. Cazurile noi de TB au scăzut puternic în cadrul Regiunii ca întreg, dar ramân concentrate în cele 18 ţări. Intervenţiile TB îmbunătăţite în ţările de prioritate ridicată a influenţat mult tendinţele de declin din Regiune, chiar dacă ratele de notificare ramân de 8 ori mai mari în aceste ţări faţă de restul ţărilor din Regiune.În toata Regiunea se înregistrează zilnic în jur de 900 cazuri noi de TB, majoritatea în ţările estice şi din centru“, spune raportul.

În România, deşi în scădere accentuate, incidenţa îmbolnăvirilor prin tuberculoză este mai mare de aproximativ două ori comparativ cu regiunea Europa şi de aproximativ cinci ori faţă de UE. Rata de raportare pentru UE/SEE în anul 2015 a fost de 11,7 la 100.000 locuitori. Ratele naţionale de raportare au variat între 2,1 la 100.000 locuitori în Islanda, până la peste 50 la 100.000 de locuitori în Lituania şi România. „Ţările cu incidenţă mare continuă să prezinte cele mai ridicate procente de multirezistenţă (între 12 şi 26% în statele baltice); 19,7% din cazurile MDR au fost extensiv-rezistente (XDR). Ratele cele mai mari de raportare s-au înregistrat la grupa de vârstă 25-44 ani, cu 14,4 la 100000 locuitori“, mai spune raportul.

Alte boli pentru care există vaccinuri: Encefalita de căpuşă; Encefalita japoneză; Hepatita A; Hepatita E; Febra tifoidă; Febra galbenă; Holera; Antraxul; Rabia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: