Secretele vacanţei de vis la Sighişoara. Cum trebuie vizitată cetatea unică în România din inima Ardealului

Secretele vacanţei de vis la Sighişoara. Cum trebuie vizitată cetatea unică în România din inima Ardealului

Sute de mii de turişti din toate colţurile lumii vin an de an la Sighişoara, un loc plin de istorie, poveşti frumoase şi autentic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cine ajunge o dată la Sighişoara, o să-şi dorească să revină iar şi iar, fără să aibă niciodată senzaţia că a văzut tot. E un oraş de care te-ndrăgosteşti la prima vedere şi-l porţi în inimă toată viaţa, un loc în care îţi aşezi în ordine mintea şi sufletul, în care trăieşti sau reînvii, în care îţi aduci aminte cine eşti de fapt sau descoperi câte-o bucată de „eu“. E un loc pe care-l simţi al tău, chiar dacă în jur ai mii de oameni, blitzuri, auzi vorbindu-se limbi diferite. Sighişoara este o poveste despre suflet, pur şi simplu. 
 
Când urci scările care duc la cetate, opreşte-te şi priveşte-o în tihnă. Zâmbeşte soarelui şi prinde într-o poză Turnul cu Ceas. Opreşte-te la tarabele cu suveniruri, caută cu răbdare şi vei avea şansa să găseşti şi altceva decâtcunoscuţii magneţi cu Vlad Dracul şi tricouri kitsch-oase. Sigur găseşti o vânzătoare amabilă, cum am găsit eu, care să te întrebe: „Aţi mai văzut cetatea? Să ştiţi că e nemaipomenit de frumoasă“. 
 

Magia din Turnul cu Ceas

 
Odată ce-ai trecut poarta cetăţii, uită cât e ceasul şi scoate telefonul mobil doar cât să faci câteva fotografii. Respiră-i povestea şi dă-ţi voie să o descoperi ca pe-o primă iubire, cu emoţie şi multă curiozitate. După aceste câteva clipe de linişte e musai să urci în Turnul cu Ceas, simbolul oraşului, care astăzi găzduieşte Muzeul de Istorie, singurul din ţară cu expoziţia de bază amenajată pe verticală. 
 
 
Florina Ştefan, pe care o găseşti la expoziţia de arme, îţi povesteşte de muzeu cu drag şi cu suflet, ca şi cum te-ar invita să faci un tur mic, de oaspete binevenit, la ea acasă. În turn, la primul nivel, se află o expoziţie de arheologie, la etajul doi una de farmacie medievală, iar în fosta cameră a primarului, de la etajul trei, e astăzi amenajată o expoziţie de mobilier medieval în diferite stiluri. La etajul patru găseşti o expoziţie specială dedicată breslelor sighişorene, iar la etajul cinci se poate admira mecanismul cel mare al ceasului din turn, care este spectaculos. Cel de-acum merge neîntrerupt din 190, iar ceasul funcţionează foarte bine şi în ziua de azi. La ultimul nivel, ai parte de o privelişte superbă a interiorului cetăţii şi a întregului oraş. Un loc din care n-ai mai pleca, unde găseşţi linişte şi magie, vânt peste obraji, lumină şi poveste. 
 
 
Imediat în dreapta Turnului se află colecţia de arme medievale şi tot lângă turn, camera de tortură. Le poţi vizita pe toate trei cu un bilet special, care poate fi cumpărat din oricare dintre locaţii, şi costă 20 de lei. Plătite separat ieşi mai scump: la Turnul cu Ceas adulţii plătesc 14 lei, elevii şi studenţii 3,5 lei, la colecţia de arme 6 lei adulţii şi 1,5 lei elevii şi studenţii, iar la camera de tortură 4 lei adulţii şi 1 leu elevii şi studenţii. În sezon, respectiv din 15 mai până în 15 septembrie, turnul este deschis de marţi până vineri între 9:00 şi 18:30, iar sâmbătă şi duminica între 10:00 şi 17:30. În extrasezon, din 16 septembrie şi până în 14 mai, este deschis de marţi până duminică între 9:00 şi 15:30.
 

Casa cu muşcate, în care a trăit 4 ani Vlad Dracul

 
Imediat după expoziţia de arme, chiar la clădirea de lângă, se află „Casa Vlad Dracul“. În interior este amenajat un restaurant şi o cameră în care teoretic ar trebui să te sperii când cineva se ridică din sicriu, moment pentru care plăteşti 5 lei. Locul are însă o poveste frumoasă, pe care am aflat-o tot de la Florina Ştefan, pentru că personalul de aici ne-a expediat scurt când am întrebat de istoricul casei cu un „Nu avem timp“, după care ni s-a întins un meniu, să citim de acolo, dacă vrem. 
 
 
În casă a locuit timp de patru ani vestitul Vlad Dracul, şi o frescă portret a vestitului domnitor, cu turban pe cap, s-a păstrat şi acum în salonul de al etajul I. Domnitorul Vlad a locuit aici între 1431 şi 1435, şi de aici le scrie braşovenilor, cu speranţa obţinerii unui sprijin, cu armată, care să-l ajute să-şi recupereze tronul Ţării Româneşti, uzurpat de fratele său, Alexandru Aldea. În document, domnitorul notează şi faptul că „şi sighişorenii merg cu mine“. „Este prima atestare documentară a numelui românesc al oraşului, acela de Sighişoara, la 1431, în această scrisoare. Înainte, în 1298, avem prima atestare documentare, sub numele german vechi, Schespurch, într-un document pe care Papa Bonifacio al XIII-lea îl scrie acordând indulgenţe credincioşilor Bisericii Mânăstirii de lângă Turnul cu Ceas“, explică Florina Ştefan. 
 

„Nu sunt pictorul oraşului, oraşul e al meu“

 
De la Casa Vlad Dracul o iei agale mai departe până la Piaţa Cetăţii, un loc cu terase cochete şi lume cosmopolită, numai bun de facut poze frumoase, de stat la o cafea, la o poveste cu tine sau cu oameni dragi. Între casă şi piaţă, îl găseşti pe pictorul Călin Dan Butnariu, punând atent pe pânze sufletul Sighişoarei şi pe-al lui, deopotrivă. Eu l-am găsit mângâind pânza cu pensula aşa cum mâinile îndrăgostite ale unui pianist mângâie clapele de pian. Lângă el, o fetiţă cu ochi albaştri se oprise odată cu timpul, fascinată. 
 
 
„Sunt sighişorean, nu sunt pictorul oraşului, oraşul e al meu. E locul unde m-am născut, este o bucată de suflet în tablouri, normal că-mi iubesc oraşul, sunt a opta generaţie aici. Nu am personaje în peisaje pentru că vreau să prind o chestie eternă, vibraţia pe care o trimite cetatea“, spune, zâmbind.  
 

Scara şcolarilor şi Biserica din Deal

 
Înainte să urci pe vestita Scară a Şcolarilor, opreşte-te pur şi simplu pe străduţele înguste ale oraşului, fă fotografii, zâmbeşte-le oamenilor, pierde-ţi privirea printre valurile de iederă, printre ghivecele de flori, respiră istorie şi magie. Străduţele mici sunt locuri de cutreierat cu pasul şi de îmbrăţişat cu inima, de purtat în suflet, în care să te întorci în momentele în care simţi că toate drumurile se închid. 
 
 
Apoi, urcă încet scara, până la Biserica din Deal, un alt simbol al vechii cetăţi. Ridicată în perioada 1345-1525, este neîndoielnic unul din cele mai valoroase monumente arhitectonice ale cetăţii, fiind unul din edificiile reprezentative ale stilului gotic din Transilvania. Actuala biserică a fost ridicată pe locul unei cetăţi existente înainte de 1200. Scara Şcolarilor a fost construită în 1660 -1662, a avut iniţial 300 de trepte iar în 1849 a fost modificată şi a rămas cu 175 de trepte. A fost acoperită pentru protejarea copiilor, care urmau această cale spre şcoală. De altfel, şi acum la capătul ei se află liceul din oraş. 
 

Turnurile vechilor bresle

 
După ce cobori de la Biserica din Deal, mergi agale jur-împrejurul vechii cetăţi şi descoperă vechile turnuri ale oraşului. Denumite după vechile bresle, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Cositorilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor şi Turnul Fierarilor au fiecare poveşti frumoase care abia aşteaptă să fie descoperite.
 
 
Între ele, zidul vechii cetăţi, îmbrăcat din când în când de iederă şi flori de câmp, te îndeamnă să te opreşti, să te sprijini de el şi să zâmbeşti clipei, aşa cum face Janette, o turistă din Suedia care nu ştie de ce minunăţie să se bucure mai întâi. „Sunt pentru prima dată aici, e foarte frumos, îmi place. Suntem într-un circuit şi ne-am oprit aici. Am citit despre Dracula, desigur, toată lumea mi-a spus: «Mergi în România, mergi în ţara lui Dracula!»“, spune Janette. 
 
Bisericile Sighişoarei
 
Un tur al ceteţii Sighişoara nu poate fi complet fără vizitarea a două obiective: Biserica Romano-Catolică şi la Biserica Mânăstirii. Prima a fost construită în stil ecletic în anul 1894, după demolarea Mânăstirii Maicilor franciscane, şi se află în partea de nord-vest a cetăţii, lângă zidul de incintă. Cea de-a doua, un monument de arhitectură în stil gotic, se află în imediata vecinătate a Turnului cu Ceas şi a fost înălţată în secolul XIII de către ordinului dominican. „Este minunat, ne place tot. Nu am mai fost într-un loc atât de vechi, e pur şi simplu fermecător, clădirile, culorile, este pur şi simplu uimitor“, spune Susan, o turistă venită din Statele Unite ale Americii. 
 
 
Tot în Sighişoara, dar în oraş, nu sus în cetate, găseşti alte câteva lăcaşe de cult de o frumuseţe aparte, care merită văzute. Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime se află pe malul Târnavei Mari şi a fost construită între anii 1934-1937, în stil neogotic românesc. Pe o străduţă lăturalnică găseşti Biserica Leproşilor, pe care din păcate nu o poţi admira decât din exterior, nefiind deschisă pentru vizitare. Este un monument gotic din secolul XV, situat pe malul Târnavei Mari. A fost transformată între anii 1647-1684 într-o biserică de mici dimensiuni care deservea azilul de leproşi. Denumirea duce în eroare, fiindcă bolnavii de lepră nu aveau acces în biserică, pentru a nu contamina populaţia oraşului. În exteriorul bisericii se află amvonul, din care preotul ţinea predicile credincioşilor bolnavi. 
 
 
Biserica Ortodoxă din Corneşti se află la intrarea în oraş dinspre Târgu Mureş, fiind primul lăcaş creştin românesc din piatră din această zonă. A fost construită în perioada 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn. Deosebit de frumoasă este şi vechea Sinagogă, pe care o puteţi vizita sunând la o poarta aflată chiar lângă edificiu. O doamnă extrem de drăguţă are cheia, vă deschide şi vă povesteşte cu drag istoria locului. 
 

Turişti din toată lumea

 
La Sighişoara ajung în fiecare an sute de mii de turişti din toată lumea. Îi găseşti mai ales vara, iar la evenimentele mari abia îţi faci loc pe străduţele înguste. Cetatea vibrează, veselia curge în zeci de limbi, transmisă de oameni frumoşi. În februarie are loc Carnavalul Lolelor, în martie, Sighişoara Blues Festival, în mai sunt Zilele Oraşului, în iulie Târgul Meşteşugarilor şi vestitul Festival Medieval, în august Festivalul „Academia Sighişoara“ şi Festivalul Intercultural Proetnica, în septembrie Festivalul fanfarelor iar în noiembrie, Festivalul Naţional de Folclor „Datini“.  

 
Preţurile la cazare pornesc de la 120 de lei pe noapte pentru camera dublă la o pensiune de 3 stele şi ajung până la 449 de lei pentru o cameră dublă la un hotel de 4 stele. Restaurantele din cetate oferă bucătărie variată, atât tradiţională cât şi internaţională, dar cele mai căutate rămân meniurile tradiţionale româneşti. „Din meniu cea mai căutată este vestita ciorbă de fasole în pită cu ciolan afumat şi cu salată de ceapă roşie, care merge foarte bine şi la grupurile de Asia, nemţii o servesc, nordicii, slavii, ruşii. Avem turişti de absolut de peste tot din lume, din America de Nord, de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Asia de peste tot, Europa clar. Unii vin pentru că sunt interesaţi de istorie, cei care vin din America, Australia sau Noua Zeelandă îşi iau timp ca circuit pentru Europa“, spune Codruţa Mitea, recepţioner la un hotel din centrul vechii cetăţi. 
 

Ce putem vizita în împrejurimi

 
Sibiul se află la aproape 100 de kilometri din Sighişoara, fosta Capitală Culturală Europeană fiind renumită pentru zona istorică de o frumuseţe aparte, dar şi prin multitudinea de evenimente culturale de amploare organizate aici, cel mai important fiind Festivalul Internaţional de Teatru. Oraşul Târgu Mureş este la 50 de kilometri distanţă, Mediaşul, la 30 de kilometri, şi odată ajunşi în zonă nu trebuie să rataţi splendidele biserici fortificate, unele dintre ele aflate în patrimoniul UNESCO, din vechile sate săseşti. 
 
 
Vă mai recomandăm: 
 
 
La Veseud, un sat uitat de lume aflat la aproximativ 65 de kilometri de Sibiu, doi saşi plecaţi din ţară au transformat o casă din 1780 într-o locaţie turistică de top, cu scor record pe cel mai cunoscut portal de rezervări online din lume.
 
 
În satul Vale, aflat la aproximativ 25 de kilometri de Sibiu, turiştii sunt aşteptaţi în case vechi, de poveste, refăcute respectând stilul tradiţional, dar cu tot confortul timpurilor moderne.
 
 
Mihnea Vîrgolici (41 de ani) a renunţat la viaţa în Bucureşti pentru a-şi urma visul şi a transformat un fost IAS dintr-un sat uitat de lume din Transilvania într-un paradis al iubitorilor de echitaţie.
 
 
 
 
 
 
 
  
 
 

Sighisoara atrage an de an turisti din toata lumea FOTOGRAFII Ramona Găină

Imagini din aceeasi galerie
  • Sighisoara atrage an de an turisti din toata lumea FOTOGRAFII Ramona Găină
Distribuie imaginea
citeste totul despre: