Cum au ajuns să fie sărbătorite doamnele de 8 martie şi de ce era atât de iubită sărbătoarea în comunism

Ziua Femeii se sarbatoreste peste tot in lume FOTO Shutterstock

Oficial, Ziua Internaţională a Femeii a fost proclamată, printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU, în 1977, însă o zi în care este celebrată femeia există încă din perioada grecilor antici.

În fiecare primăvară, grecii o sărbătoareau pe Rhea, considerată mama tuturor zeilor. O altă explicaţie, venită din vechile credinţe populare, leagă sărbătorirea zilei femeii de momentul în care natura renaşte. 

”Este socotită ziua femeii, ziua mamei pentru că în renaşterea naturii pământul este reprezentat ca o mamă care dăruieşte flori, dăruieşte recolte. Fiind începutul primăverii, prima săptămână din martie, până în 9, este dedicată unor divinităţi feminine, până atunci sunt babele. Pământul era considerat o femeie care dăruieşte, este fertil”, explică muzeograful Carmina Maior. 

În Anglia anilor 1800, ”duminica mamei” se sărbătorea în a patru duminică de la începerea Postului Paştelui iar în 1909, pe 28 februarie, Ziua Femeii este celebrată pentru prima dată la New York. 

Sărbătoare iubită de comunişti

Din 1913, în Rusia Ziua Femeii se sărbătoreşte în ultima duminică din februarie, dată din calendarul pe stil vechi care, din 1917, coincide cu ziua de 8 martie în calendarul pe stil nou. De altfel, Ziua Femeii avea să fie declarată de Lenin sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică. 

Sărbătoarea a fost extrem de bine popularizată şi în România comunistă, unul dintre motive, spun specialiştii, fiind acela că nu avea implicaţii religioase. 

”Această sărbătoare a fost popularizată mult în perioadă comunistă, fiind printre puţinele sărbători care nu aveau implicaţie religioasă. Pentru oamenii de atunci era totuşi un prilej de bucurie că se făceau mici serbări închinate mamei, s-au scris poezii, copiii aveau program la grădiniţă şi la şcoală să confecţioneze floricele pentru mame şi le era accentuat respectul faţă de mamă”, mai spune muzeograful Carmina Maior. 

Superstiţii de 8 martie

În calendarul popular, de 8 martie se sărbătoreşte Sân-Toaderul cel mare, şi tot atunci vechile credinţe populare spun că trebuie să respectăm o serie de obiceiuri. Potrivit www.muzeulastra.ro, în această zi se fac pomeni pentru morţi, se ţine post, nu se mănâncă peşte doar icre, untdelemn şi măsline, se face colivă, se tund caii şi se aleargă ”să fie iuţi”. 

Vă mai recomandăm: 

Mobila pictată în Sibiu care a cucerit clienţi din toată lumea: transformă o casă banală într-un adevărat muzeu

Într-un atelier din localitatea Cisnădioara, judeţul Sibiu, Mircea Ungurean (50 de ani), inginer de profesie, şi iubita lui, pictoriţa Oana Cerbu (34 de ani), au pus pe picioare o afacere de familie cu piese splendide de mobilier, pictate manual, care au cucerit clienţi din toată lumea.

Eroii de lângă noi: lecţia de viaţă a unui tânăr cu piciorul retezat care se pregăteşte pentru Jocurile Olimpice

În 2005, lui Mihăiţă Papară (36 de ani) i-a fost pur şi simplu retezat piciorul stâng, de la nivelul coapsei, într-un cumplit accident de circulaţie. Astăzi, pentru cei care-l cunosc şi pentru mulţi oameni din lumea întreagă, Mihăiţă este un adevărat erou. Şi-a învins handicapul şi se pregăteşte de participarea la Jocurile Olimpice.

Povestea lui Dinică, legendarul milionar din satul cu cei mai bogaţi oieri din România. Bun prieten cu Nicu Ceauşescu, casa lui a fost decor de film

Se spune că primul milionar al Sibiului, în anii de dinainte de Revoluţie, ar fi fost un bărbat din Poiana Sibiului, posesor al mai multor torcătorii de lână şi bun prieten cu Nicu Ceauşescu.