Lorena Batfalschi - Aleargă spre marea performanţă

Deşi are doar 20 de ani, Lorena este una dintre cele mai valoroase şi titrate atlete sătmărence. Are în palmares câteva titluri de campioană naţională.

Profil
Născută: 17 octombrie 1990 Satu Mare
Studii: studentă an I Faculatea de Contabilitate – Univ. “Vasile Goldiş” Satu Mare
Familie: un frate mai mare


Tânăra provine dintr-o familie în care sportul a fost pus întotdeauna la mare cinste. „Tata a jucat fotbal de performanţă la clubul Someşul Satu Mare, iar fratele meu i-a călcat pe urme, jucând şi el fotbal, la Olimpia. Desigur că n-am putut nici eu să stau deoparte, aşa că încă de mică am început să practic sport. Am început cu karatele, după care am continuat cu judoul, dar şi cu dansul de societate pentru ca de atletism să mă apuc serios prin clasa a V-a“, ne dezvăluie Lorena.

Primul antrenor i-a fost Radu Achim, după care a continuat cu Horia Macarie, cel care o antrenează şi în momentul de faţă. În primii ani de atletism a alergat la 60 m plat şi 200 m plat, după care a trecut la probele combinate (heptatlon), unde a şi cucerit primele medalii. „Prima medalie a fost de bronz şi am cucerit-o la CN de hexatlon de la Bucureşti. Aveam 13 ani pe atunci şi, chiar dacă nu a fost medalie de aur, m-am simţit foarte mândră de mine şi m-am ambiţionat şi mai tare pentru concursurile următoare“, susţine atleta.

A „explodat“ în 2007

Sigur că după prima medalie au venit şi altele, dintr-un metal şi mai preţios, anul 2007 fiind unul cu adevărat favorabil pentru tânăra atletă. „În acel an mi-au mers toate din plin. Am devenit dublă campioană naţională, atât în sală, la pentatlon cât şi în aer liber, la heptatlon. Tot în acel an am participat şi la «Jocurile Mării Negre», desfăşurate la Trabzon, în Turcia, unde am reuşit să termin pe locul IV“, spune Lorena.

O clasare foarte bună în competiţiile internaţionale a obţinut la Jocurile Europei de Sud-Est, din Grecia, unde a luat medalia de argint. Lorena ne spune că probele preferate, din cele şapte ale heptatlonului, sunt 200 m plat, 100 m garduri şi 800 m plat, însă aruncarea suliţei şi a greutăţii sunt un fel de „călcîi al lui Ahile“ pentru ea, fapt pentru care la antrenamente insistă mai mult pe aceste probe.

„Marea performanţă necesită şi mari sacrificii. Fac câte şase antrenamente pe săptămână dintre care trei zile fac şi câte două antrenamente pe zi. Au fost şi momente când ziceam că nu mai rezist şi că renunţ, însă îmi trecea repede, deoarece atletismul ajunsese să fie ca un drog pentru mine“, spune sportiva.

Dublă medaliată cu argint

Cele mai recente succese ale sătmărencei au fost cele două medalii de argint cucerite la Campionatele Naţionale Universitare desfăşurate la Cluj.

„Au fost prezenţi atleţi studenţi de la toate facultăţile din ţară, iar eu am reuşit să iau două medalii de argint, una la 100 m garduri şi cealaltă la 400 m garduri. Am pierdut la mare luptă în ambele probe şi cred că, dacă eram ceva mai atentă, puteam să obţin măcar o medalie de aur“, încheie Lorena.

Ce-i place

Îi place mult să doarmă după antrenamentele istovitoare din fiecare zi. Îi place să se uite la filme, comediile fiind preferatele ei. Îi place să danseze mai ales pe ritmuri latino.

Ce nu-i place

Nu-i plac oamenii ipocriţi şi cei care pozează în ceea ce nu sunt. Nu-i place să fie minţită, după cum nu-i plac oamenii care n-au simţul umorului, invidioşii şi cei urâcioşi.

 

Întrebări şi răspunsuri

Cât mai continui cu atletismul?

L.B.: Aaa, sunt încă tânără, mai am timp destul. În orice caz îmi doresc să continui până după terminarea facultăţii, iar mai încolo, vedem noi.

 Cum vezi viitorul atletismului românesc?

L.B.: Din păcate, nu prea roz. În România nu sunt condiţii pentru marea performanţă. Nu avem şi noi o sală mai de doamne ajută, iar federaţia nu te sprijină decât dacă eşti foarte sus. Nu se investeşte în atletism, cu toate că talente sunt. Fără condiţii decente de pregătire sau o vitaminizare corectă n-ai cum să ţii pasul cu ţări unde condiţiile sunt infinit mai bune.