VIDEO Ce este făşangul, sărbătoarea etnicilor germani din Banat

Făşangul, una din cele mai vechi sărbători ale etnicilor germani din Banat se mai ţine şi în prezent, chiar dacă germanii sunt tot mai puţini pe aceste meleaguri.

Mai multe oraşe şi comune din regiune organizează diverse evenimente prin care marchează făşangul. Perioada făşangului este între prima săptămână de după Bobotează şi Miercurea Cenuşii, adică ziua în care creştinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani şi reformaţii) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paştelui.

“Cu prilejul făşangului, pe străzile Reşiţei umblau mascaţii. În duminica făşangului obiceiul îşi găsea apogeul. Mascaţii cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de ţipete de bucurie şi plânsete, sunete de diferite intensităţi şi tonalităţi, acorduri de acordeoane şi alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascaţi strigând Ripp-Ripp-hali-pup”, descria etnograful reşiţean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen”.

Aceste manifestări au debutat la Reşiţa marţi, 11 februarie, cu “Sărbătoarea tăiţeilor”, care a avut loc la sediul Forumului German. În 20 februarie, la galeria Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin, Reşiţa va avea loc Expoziţia „Carnavalul Culorilor” (ediţia a XII-a) a cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Reşiţa. În 22 februarie 2020,  la Centrul Social „Frédéric Ozanam”, Reşiţa va avea loc Carnavalul copiilor. Tot în 22 februarie 2020, în cartierul Celnic din Anina va avea loc un program de Făşang, în care tineri mascaţi vor câta şi vor dansa pe străzi. Manifestările continuă în tot Banatul de Munte până în 25 februarie, cu tot felul de concerte, baluri şi carnavaluri pe străzile din Reşiţa, Anina şi Dognecea.

“Povestea zilelor de făşang la Reşiţa poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel, amintindu-şi de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incandescentă. Toată populaţia era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracţia seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măşti, diversitatea lor fiind recunoscută şi apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de toţi cei prezenţi. Şi nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a făşangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul sau se înmormânta, depinde de locul desfăşurării manifestării.

Din păcate, războiul, urmările sale şi perioada de persecuţii care a urmat, au condus la îngheţarea acestei sărbători. Abia în anii `70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activităţii culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiţie prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până şi 1.200 de invitaţi. Pentru muzică semnau renumite formaţii de muzică germană din Banatul de Şes şi din Reşiţa. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta şi-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 şi implicit nu s-au mai organizat aceste baluri”, ne-a declarat Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş Severin.

Primul bal de făşang de după evenimentele din 1989 a avut loc în anul 1991, în organizarea Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa. De atunci, an de an, asociaţia organizează această manifestare. Anul acesta, balul de făşang se desfăşoară în ziua de 22 februarie, pentru a 30-a oară.

Sursa video/Youtube/Harald Bouda