FOTO VIDEO Afacere tradiţională cu bureţi de fag la Bocşa
0
Ciupercăria de la Bocşa – o mândrie a produselor tradiţionale din România. Bio Gardena este în reorganizare dar spune că va menţine Bocşa pe harta produselor tradiţionale
Am putea spune un punct tradiţional pe harta ţării noastre, aşa cum reiese din simbolul aflat pe ambalajul produselor preparate la afacerea de la BIO GARDENA, o afacere în reorganizare, care, însă, are experienţă în domeniul produselor tradiţionale româneşti atestate la Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT) din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Este singurul producător brevetat din vestul României în ceea ce priveşte prepararea şi conservarea pleurotusului sau a bureţilor de fag, aşa cum sunt cunoscuţi în denumirea populară, a vinetelor şi fasolei prin reţete ca zacusca de vinete, de ciuperci şi de fasole. Noutatea produselor constă în reţeta unică specifică zonei din Gărâna – salata de ciuperci sau a bureţilor de fag, veche de 150 ani şi a ciupercilor în ulei de măsline.
Diferenţa de celălalte produse de pe piaţă, aşa cum ne relata administratorul acestei afaceri constă în modalitatea manuală de pregătire şi preparare a produselor finale destinate consumatorilor, reţetele fiind fără conservanţi sau coloranţi artificiali, singurele ingrediente de conservare folosite fiind cele deja cunoscute ca oţetul sau acidul acetil salicilic (aspirina), ceea ce îi conferă o valabilitate de maximum 2 ani in cazul produselor în care se foloseşte aspirina. Materia primă este achiziţionată de la colaboratori, însă procesul de preparare şi reţeta este a fost şi este repectată cu stricteţe de la început până în prezent atât de membrii familiei, cât şi de angajaţi.
Distribuirea şi vânzarea produselor este în colaborare cu Naturalia, magazinele Auchan, magazinele de suveniruri din Bucureşti, Camera agricolă, firma având o capacitate de producţie de 22 000 borcane pe lună a câte 314 g per borcan. În plan local aceasta este mai redusă – la câteva restaurante din Reşiţa.
Există, însă, şi un export al acestor produse tradiţionale româneşti prin intermediul unor firme private din Timişoara care au magazine în Germania, iar în acest sens se va participa la cel mai mare târg de produse tradiţionale din Europa în perioada următoare ce se va desfăşura la Berlin şi unde vestul ţării noastre va fi reprezentat de salata de ciuperci după reţeta tradiţională de la Gărâna alături de alte produse tradiţionale. Încă din vremuri străvechi, în zona Banatului Montan, toamna, locuitorii mergeau pe munte şi în pădurile din jurul Muntelui Semenic, Muntelui Mic, Munţilor Aninei, la adunat de ciuperci, care creşteau pe copacii de fag sub forma unor ciorchini. Aceştia erau duşi acasă, în gospodăriile lor, unde preparau ciupercile sub diferite reţete: ciuperci murate, zacuscă din ciuperci, ciuperci conservate în apă cu sare, ciuperci uscate, tocană de ciuperci.
Un localnic s-a gândit chiar să transforme tradiţia în afacere de succes. Mircea Freisz a dorit să păstreze tradiţiile din Banat şi au pus pe picioare, în anul 2005, o afacere cu ciuperci Pleurotus (bureţii de fag) crescute într-un mediu controlat. Cum afacerea suna bine, au reuşit să obţină şi finanţare europeană. În perioada 2005-2008 a fost implementat proiectul în valoare de 500.000 euro. Ciupercile sunt crescute şi procesate la standarde europene.
Sera este o construcţie termoizolată, având umiditatea, luminozitatea, temperatura şi ventilaţia atent controlate cu ajutorul aparaturii avansate şi de înaltă calitate. Ciupercilor le este asigurat un climat cât mai natural, acestea nu sunt stropite cu pesticide sau alte substante chimice, iar sera este dezinfectată după fiecare cultură. Ciupercile ajunse la maturitate, atent culese şi selectate de către lucrători apoi sunt cu grijă prelucrate în anexa de procesare prevăzută cu spaţii de lucru, depozite, cameră frigorifică etc. Aceste spaţii sunt dotate la standarde europene, cu utilaje din inox alimentar, senzori de temperatură şi alte utilaje necesare unei bune funcţionări.
Iosif Mircea Freisz şi-a amintit de o mai veche pasiune a sa, după ce a rămas şomer: încă din copilărie mergea pe munte cu bunicii de la Văliug, de prin zona Semenicului, să culeagă bureţii ce creşteau precum ciorchinii pe lemnul de fag. Îi duceau acasă, unde îi pregăteau după diferite reţete: muraţi, uscaţi, conservaţi în apă cu sare, zacuscă sau tocană. Acum joaca din copilărie s-a transformat într-o afacere prosperă, din care rezultă conserve de toate felurile, având la bază ciupercile Pleurotus sau bureţii de fag, cum li se mai spune. Ele nu mai sunt însă culese din pădure, ci din cultura proprie. Ideea i-a venit când s-a văzut fără locul de muncă şi cu trei copii de întreţinut. A făcut o deplasare în Germania, unde avea multe rude şi a mers să vadă câteva tunele unde se cultivă ciuperci.
Acestea diferă de o seră prin faptul că lumina zilei nu pătrunde în interior, toţi parametrii fiind reglaţi automat printr-un sistem special creat pentru această cultură. Multe alte date cu privire la ciupercile Pleurotus le-a cules din Ungaria. La început a vrut să le comercializeze în stare proaspătă, dar cum în zonă mai sunt mulţi ciupercari ambulanţi, şi-a dat seama că producţia lui ar fi mult mai bine valorificată cu ajutorul unei linii de procesare. A realizat şi o minifabrică dotată cu echipamentele necesare dispuse în 14 săli, fiecare cu specificul ei. Şi ca un patriot ce este, pe capac este inscripţionată harta tricoloră a României.
Piaţa de desfacere o reprezintă magazinele, dar şi restaurantele din judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin şi, mai nou, din Capitală. Se pare că, în această zonă, Mircea Freisz este unicul procesator de Pleurotus. Dacă la început lucra singur, astăzi are câţiva „colaboratori” de la care cumpără cu tona restul de legume folosite la producerea conservelor. Pe viitor vrea chiar să înfiinţeze o asociaţie a ciupercarilor din vestul ţării pentru a beneficia de un sprijin din partea statului, dar şi pentru a se dezvolta împreună. Ultimele produse lansate sunt un sos italian Bolognese, la care în loc de carne se pun bureţi, şi tocana de ciuperci cu orez brun sau ciuperci la borcan cu ulei de măsline.
CITEŞTE ŞI:
FOTO „Legumele fericite“ din Dâmboviţa cuceresc internetul Din dorinţa de a mânca sănătos, Victoria Mihaela Buligoanea (38 de ani), din judeţul Dâmboviţa, a început să cultive legume în grădina proprie, dar în scurt timp această nevoie s-a transformat într-o mică afacere. A pus bazele portalului legumefericite.ro, un magazin online destinat comercializarii de legume, fructe şi alte produse realizate din recolta proprie.
Dulceaţa de trandafiri de la Ucea, primul produs BIO certificat din Ţara Făgăraşului. Dulceaţa de trandafiri ,,Aspazia" de la Ucea de Sus este de acum certificată ecologic. Producătorii locali, soţii Florea, au reuşit să parcurgă şi să îndeplinească toate cerinţele legale pentru a putea afişa pe produsele lor eticheta ,,bio". În marile lanţuri de magazine, dulceaţa şi siropul de trandafiri ,,Aspazia" se pot găsi numai la raioanele cu produse bio care sunt la mare căutare printre consumatori, scrie Monitorul de Făgăraş.
Se încarcă comentariile...
