FOTO Veteranul care a văzut 19 dintre cele 20 de ediţii „Enescu“

Astăzi a debutat în Bucureşti cea de-a XXI-a ediţie a  Festivalului „George Enescu“, iar timp de aproape o lună, România va fi Capitala mondială a muzicii clasice. „Adevărul“ vă spune povestea celui mai mare fan al festivalului, profesorul ploieştean Alexandru Bădulescu

Festivalul Internaţional „George Enescu“ este cel mai important eveniment cultural organizat în România. Ediţia a XXI-a a festivalului se desfăşoară între 1 şi 28 septembrie şi va transforma Bucureştiul într-o capitală a creativităţii.

„Bucureştiul creativ“ este un proiect original, care se va derula în timpul festivalului cu scopul de a arăta patrimoniul cultural şi spiritul creativ al românilor. În total, sunt programate peste 150 de evenimente, care vor avea loc în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară: Arad, Bacău, Braşov, Craiova, Cluj, Dorohoi, Iaşi, Oradea, Sibiu şi Timişoara.

Comoara

Cea mai bogată colecţie de documente, programe şi publicaţii dedicate ediţiilor Festivalului „George Enescu“ o deţine profesorul ploieştean Alexandru Bădulescu, în vârstă de 84 de ani. Absolvent de Conservator, doctor în muzicologie şi încă director al Muzeului „Paul Constantinescu“ din Ploieşti, profesorul Bădulescu este o istorie a culturii româneşti, domeniu în care a lucrat neîntrerupt 60 de ani.

Fascinat de personalitatea lui George Enescu, a adunat o adevărată comoară, demnă de un muzeu al muzicii clasice româneşti. Întreaga istorie a Festivalului „George Enescu“, cu cele 20 de ediţii de până acum, este recompusă prin sute de documente,  de la programe de festival, bilete de intrare, buletine informative şi publicaţii dedicate personalităţilor care au concertat de-a lungul anilor la Bucureşti.  Singura  ediţie la care nu a reuşit să ajungă, dar pe care a ascultat-o integral la radio, a fost prima, cea din 1958.

Două bijuterii

Pe multe dintre filele îngălbenite de vreme semnează unii dintre cei mai mari muzicieni ai lumii, începând chiar cu George Enescu, şi continuând cu Sergiu Celibidache, Yehudi Menuhin, Zubin Mehta sau Jose Carreras.

Două documente extrem de rare din colecţia profesorului sunt programul unui concert extraordinar de vioară, din 1942, susţinut de George Enescu la Ateneul Român, care poartă autograful în cerneală al marelui compozitor, dar şi programul unuia dintre ultimele concerte susţinute de Enescu, în România, pe 15 august 1944, la Cazino Sinaia. Pe coperta programului scrie că „Marele Concert“ este organizat „Sub Înaltul Patronaj al M.S. Regina Mamă în folosul operei de binefacere a Majestăţii Sale, dat de ma-
estrul George Enescu“.

Cele mai multe documente sunt procurate personal, prin participarea la ediţiile festivalului, iar pentru prima ediţie a făcut cereri la Ministerul Culturii.

Ideea de a face un festival

Prezenţa neobosită la Festivalul „George Enescu“ a venit din admiraţia pentru muzicianul pe care nu a apucat să-l cunoscă personal. „Îmi amintesc perfect ziua de 4 mai 1955, când a murit maestrul. Eram în Bucureşti şi am auzit la radio că George Enescu a murit la Paris. Sperasem tot timpul că voi apuca să-l văd într-un concert la Bucureşti“, spune Alexandru Bădulescu.

În aceeaşi zi, a morţii lui Enescu, spune Bădulescu, s-a născut în România şi ideea festivalului care îi poartă numele. În ciuda exilului, maestrul George Enescu a beneficiat de o atitudine cel puţin favorabilă din partea autorităţilor comuniste. „Îmi amintesc că imediat după vestea morţii lui Enescu s-a întrunit Consiliul de Miniştri şi a decis organizarea unui festival internaţional în onoarea acestuia, pe atunci trienal“, spune profesorul.

Din 2001, Festivalul Internaţional „George Enescu“ a fost organizat din doi în doi ani.

În deceniile în care a participat la festival, profesorul Bădulescu a observat şi schimbările politice care se produceau în lojele Sălii Palatului. „Demnitarii vremii erau nelipsiţi şi, atât cât a trăit, Gheorghiu-Dej nu a
lipsit de la vreo ediţie. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Ceauşescu, care nu a fost prezent nici măcar o dată“, îşi aminteşte Alexandru Bădulescu.

Cea mai „tare“ ediţie, în 1964

Cea mai reuşită ediţie, în opinia lui Bădulescu, a fost cea din 1964, când pe scena din Bucureşti a concertat Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan Festivalul a însemnat pentru profesorul Bădulescu întâlniri de mare clasă cu unii dintre cei mai mari muzicieni ai lumii: violonistul Henryk Szeryng, pianiştii Arthur Rubinstein şi Monique Haas, violoniştii Ştefan Gheorghiu şi Ştefan Ruha, dirijorii Yehudi Menuhin, cel mai iubit elev al lui Enescu, sau Sergiu Celibidache. „Pot spune că întreaga elită muzicală a lumii s-a perindat pe la Bucureşti. Unele momente sunt de nepovestit, trebuie să fii acolo, să le simţi, să le trăieşti“, spune Alexandru Bădulescu.

Profesorul va ajunge la 28 din cele aproximativ 150 de evenimente ale ediţiei din acest an, cu trenul sau cu microbuzul, aşa cum face de câteva decenii.

Festivalul „George Enescu“, o lună de muzică clasică

Festivalul „George Enescu“ a început duminică, la 19.30, la Sala Palatului, cu concertul susţinut de Capela de Stat din Berlin, la pupitrul căreia s-a aflat renumitul dirijor Daniel Barenboim. Anul acesta, Festivalul „George Enescu“ aduce în România orchestre şi artişti celebri în întreaga lume – vom putea asculta concerte ale Orchestrei Simfonice Radio din Berlin, care va interpreta, în premieră în România, Tetralogia „Inelul Nibelungului“ de Richard Wagner, pe 15, 16, 19 şi 22 septembrie.

Un alt spectacol adus pentru prima dată în faţa publicului românesc este „Gurre-Lieder“, de Arnold Schonberg, al Corului şi Orchestrei Filarmonicii „George Enescu“. Prezent în Festival va fi şi faimosul actor american John Malkovich, care va susţine luni, 9 septembrie, spectacolul „Confesiunile unui ucigaş în serie“, alături de Wiener Akademie. Festivalul „Enescu“ înseamnă, de asemenea, concerte susţinute în ţară. Mâine, Filarmonica de Stat „Moldova“ concertează la Iaşi sub bagheta dirijorului Leo Hussain, avându-l ca solist pe Marino Formenti la pian. Pe 4 septembrie, Filarmonica de Stat „Transilvania“ susţine la Cluj un concert dirijat de Jörg Widmann, iar pe 6 septembrie, la Craiova, Filarmonica „Oltenia“ este dirijată de olandezul Theo Wolters.

În perioada 30 august - 27 septembrie, ziarul „Adevărul“ publică zilnic suplimentul Festivalului. De luni până joi apare exemplarul de 16 pagini, iar vinerea cel de 24 de pagini, care oferă informaţii despre evenimentele din weekend. Suplimentul se distribuie în Bucureşti, împreună cu ziarul „Adevărul“, şi  gratuit în sălile de concerte. În paginile sale sunt publicate atât programe ale spectacolelor, cât şi cronici muzicale, interviuri, reportaje şi file de biografie ale lui Enescu şi articole comemorative ale marilor muzicieni români. (Corina Zorzor)

Pe aceeaşi temă

Ghid de conduită în sălile de spectacol. Unde ne sunt manierele de altădată?

Marile concerte ale Festivalului Enescu din 1961, lansate pe 10 CD-uri

Statuia lui George Enescu, dezvelită pe strada şi în deschiderea festivalului cu acelaşi nume

→

Imaginea 1/10: alexandru badulescu