Povestea specială a mănăstirii ce găzduieşte moaştele unui sfânt ocrotitor al familiei şi cea mai veche lespede funerară a unui domnitor român

Povestea specială a mănăstirii ce găzduieşte moaştele unui sfânt ocrotitor al familiei şi cea mai veche lespede funerară a unui domnitor român

Fostă capitală a Ţării Româneşti, Câmpulung Muscel găzduieşte o serie de obiective turistice de o mare importanţă istorică. Iar unul dintre aceste obiective este mănăstirea Negru Vodă.

În forma sa iniţială, lăcaşul de cult a fost ctitorit la începutul secolului al XIII-lea. În anul 1628, mănăstirea s-a surpat din cauza unui cutremur. Matei Basarab, al doilea ctitor al mănăstirii, a refăcut din temelii lăcaşul distrus în urma devastatorului cutremur din 1628, transformând biserica de mir în mănăstire de călugări.


Următoarea restaurare i-a aparţinut egumenului Filaret Beldiman. La îndemnul lui Grigore al IV-lea Ghica, sprijinit de Iosif, întâiul episcop al Argeşului, şi sub îndrumarea arhitectului Franz Wallet, edificiul a fost finalizat în 1831.

În biserică se află certificatul de naştere al Ţării Româneşti

Important ansamblu monumental, mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel cuprinde biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", bolniţa sau paraclisul, turnul clopotniţă, casa domnească, stăreţia şi chiliile.  Ansamblul se prezintă la ora actuală într-o stare bună de conservare, în urma restaurării din ultimii ani a bisericii, a turnului şi a zidurilor.

„La intrarea în biserică, pe peretele vestic, se poate vedea o inscripţie în slavonă, certificatul de naştere al Ţării Româneşti, anunţând că edificiul a fost zidit «întru început de Radu Negru, la 1215, de Basarab I cel Mare, fiul lui Negru Vodă, şi terminată de Nicolae Alexandru Basarab», înmormântat aici. În partea de sud a pronaosului, puteţi vedea cea mai veche lespede a unui domnitor din Ţara Românească, ce acoperă mormântul lui Nicolae Alexandru. Inscripţia anunţă data morţii - noiembrie, 16 zile, anul 6873 de la facerea lumii, adică 1364”, precizează Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.

Provenienţa numelui Mănăstirii Negru Vodă este legată de o legendă conform căreia Negru Vodă Voievod, întâiul descălecător al Ţării Româneşti, a întemeiat, în regiunea dintre Dunăre şi Carpaţi, Ţara Românească, construind aici biserici, mănăstiri, curţi domneşti şi oraşe.

Acest fapt reiese din pisania aşezată de Matei Basarab pe biserica mănăstirii din Câmpulung Muscel: „s-a zidit şi s-a săvârşit această biserică de prea milostivul creştin, Radu Negru Voievod, care a fost din începutul descălitorul Ţării Româneşti".

Lespedea ce acoperă mormântul lui Nicolae Alexandru Basarab, decedat la 16 noiembrie 1364, şi reprezintă cel mai vechi document epigrafic din acele timpuri. Pe mormântul său poate fi citit următorul text scris în limba slavonă: „ În luna Noemvrie 16 zile, a răposat marele şi singurul stăpânitor, DOMN IO NICOLAE ALEX. VOIEVOD, fiul marelui Basarab, în anul 6873 (=1364)".

Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I, a condus Ţara Românească între 1352 şi 1364. Conform unor cronici turceşti, Nicolae Alexandru a fost primul domnitor român care a participat la luptele antiotomane.

Lespedea ce acoperă mormântul lui Nicolae Alexandru Basarab FOTO: Consiliul Judeţean Argeş

Biserica este zidită din piatră de Albeşti, iar pe peretele exterior din vest se află două pisanii. Prima, aşezată în stânga, face istoricul mănăstirii, aşa cum era cunoscut în vremea lui Matei Basarab, lăudând opera acestui domn bun şi milostiv care a reconstruit biserica.

În pronaos, deasupra uşii de intrare, sunt pictaţi de către Gherman zugravul în 1831 ctitorii: Matei Basarab şi Doamna Elena, Negru-Vodă, Nicolae Alexandru Basarab.

Una dintre principalele clădiri ridicate aici de Matei Basarab, probabil edificată în 1635 – 1648, este casa de la sud-vest de biserică, numită în catagrafii casa egumenească. Aceasta include şi o pivniţă acoperită cu boltă semicilindrică.

Ansamblul de la Câmpulung Muscel este dominat, pe latura de vest, de turnul-clopotniţă, înalt de 36 de metri, construit în 1635-1636. La bază, are o lăţime de 10 metri, fiind una dintre cele mai masive şi mai spectaculoase construcţii de acest fel din sudul României.

Pe partea nordică a turnului-clopotniţă se află Casa stăreţiei, cu parter şi etaj, construită de Constantin Brâncoveanu şi care a suferit modificări în secolul al XX-lea.

În jurul anului 1650 a fost ridicată, la nord de turn, Casa domnească sau arhierească, precum şi un corp de chilii, alăturat incintei.

În extremitatea de sud-est se află bolniţa, construită iniţial din lemn şi refăcută din zid în anul 1718. Este decorată cu piatră cioplită la pridvor, la ancadramentele ferestrelor, şi are brâu median cu urme de pictură decorativă.

Mai trebuie spus că la mănăstirea Negru-Vodă din Câmpulung se află moaştele Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, ocrotitor al familiilor creştine, mijlocitor pentru cei care doresc să aducă pe lume prunci şi mare tămăduitor pentru cei aflaţi în suferinţe.

Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel a trecut la cele veşnice în anul 1638, după 30 de ani petrecuţi într-o peşteră aflată pe valea Râului Dâmboviţa. A fost descoperit în anul 1944 de egumenul mănăstirii Cetăţuia Negru Vodă. În anul 2013,  moaştele sfântului au fost mutate de la mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă la mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel.

Vă mai recomandăm şi:

Secretele celebrei bătălii de la Posada. Cum a fost ţinută sub observaţie în permanenţă armata ungară invadatoare

FOTO VIDEO Teoria localizării bătăliei de la Posada în Cheile Bistriţei, judeţul Vâlcea. Argumentele autorului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările