Constantin Stroe, fost director al Dacia: „Autorităţile sunt defazate faţă de  evoluţia economiei româneşti“

Constantin Stroe,
fost director al Dacia: „Autorităţile sunt defazate faţă de  evoluţia economiei româneşti“

Constantin Stroe

Evoluţia bună a industriei auto, creşterea traficului rutier şi a parcului naţional de autovehicule ar trebui să responsabilizeze autorităţile pentru crearea unei infrastructuri corespunzătoare, însă acestea sunt incapabile să vadă ramurile economice cu potenţial de dezvoltare, consideră fostul director al Dacia.

De aproape cinci decenii în slujba producătorului auto Dacia, unde s-a angajat în 1968, Constantin Stroe este omul care se confundă cu istoria uzinei de la Mioveni şi în acelaşi timp omul care a avut un rol covârşitor în privatizarea Dacia în 1999. A fost director general Dacia (1990-2002) şi vicepreşedinte (2002-2015). În prezent, Stroe este membru al Consiliului de Administraţie al companiei Dacia Automobile SA şi preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

„Adevărul“: De ce nici acum, la aproape 17 ani de la privatizarea Dacia, Autostrada Piteşti-Sibiu nu e nici măcar începută? Sunt autorităţile prea anchilozate, prea nepăsătoare sau prea corupte?

Constantin Stroe: Nu-mi permit să calific la general că autorităţile române sunt corupte. Pot doar să le calific „defazate“ faţă de evoluţia economiei româneşti, chiar lipsite de vizibilitate pe termen mediu-lung. Ca unul care am avut o contribuţie importantă la privatizarea Daciei, este de datoria mea să precizez că statul român, prin Fondul Proprietăţii de  Stat, nu s-a angajat sub nicio  formă faţă de Renault că va construi această autostradă. Dar evoluţia bună a industriei de automobile din România ulterior privatizării Daciei, precum şi creşterea traficului rutier şi a parcului naţional de autovehicole trebuiau să atragă atenţia autorităţilor, să le responsabilizeze pentru crearea unei infrastructuri rutiere corespunzătoare. Nu au făcut-o, motiv pentru care le-am văzut incapabile să vadă ramurile economice cu potenţial de dezvoltare viitoare.

Mai rămâneţi la părerea că CNADNR ar trebui desfiinţată?

Cred că m-am exprimat nepotrivit. Nu am absolut niciun motiv să cer desfiinţarea acestei companii, pentru că realmente are un efectiv salarial numeros, are o serie largă de responsabilităţi care trebuie îndeplinite. Opinez doar că, în actuala structură organizatorică de funcţionare, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu este capabilă să gestioneze construcţia  marilor artere de circulaţie rutieră, indiferent cine este şi va fi ministrul Transporturilor sau directorul general al companiei.

România a avut deja două eşecuri în atragerea unui al treilea producător auto în România. Care sunt şansele ca acest lucru să se întâmple?

Nu-mi păstrez optimismul că un al treilea constructor se va decide să se instaleze în România, până când nu vom avea o infrastructură de transport rutier modernă.

Costul redus al muncii în industria auto din România este încă atractiv pentru investitori. Cât va mai ţine această atractivitate?

Costul redus al forţei de muncă, comparativ cu alte ţări din Europa, încă poate  constitui o atracţie pe termen scurt. Dar nu trebuie să contăm prea mult timp pe  acest criteriu de opţiune, pentru că şi românii vor dori să li se mărească salariile corespunzător cu prestaţia lor bună. Altele trebuie să fie atuurile noastre pentru  atragerea unor investiţii străine directe.

În industria auto sunt peste 600 de companii şi circa 203.000 de angajaţi. Spuneaţi anul trecut că acest nivel este departe de potenţialul real pe care îl oferă piaţa. Care este potenţialul real al pieţei auto de la noi şi cum ar putea fi potenţat?

Potenţialul anual al pieţei auto din România este în jur de 400.000 de automobile. Din păcate, această piaţă este acaparată în procent de 70% de către autovehiculele second-hand. Creşterea volumelor de comercializare a automobilelor noi se bazează numai pe desfăşurarea programului „Rabla“, care în acest an încă nu a demarat.

Producţia de autoturisme a României a urcat anul trecut pe locul zece la nivel european. Ce şanse are România să urce în acest top?

Creşterea producţiei de automobile fabricate în ţară poate atinge 650.000 de unităţi pe an, condiţionată de atingerea capacităţii reale existente la uzina Ford din Craiova.

Faceţi parte dintr-un grup de lucru în care s-a stabilit „Viziunea 2030“ pentru România. Care sunt cele mai importante capitole?

Tot ce pot să spun despre acest subiect este că avem de-a face cu o foarte importantă acţiune promovată de către actualul Guvern al României, coordonată  de către premierul Dacian Cioloş şi desfăşurată de către vicepremierul Costin Borc. În orice caz, viitoarele guverne vor fi obligate să ţină seama de „Viziunea 2030“ şi vom beneficia de o continuitate care, de regulă, nu a funcţionat atunci când a operat alternanţa la putere. Lucrurile sunt de aşa manieră făcute încât niciun guvern, de orice culoare politică, nu va mai avea cale de întors în privinţa Piteşti-Sibiu şi nu numai. Viitorul guvern se va afla într-un tunel cu sens unic şi o singură bandă în care nu poţi întoarce, ci doar merge înainte.

Dacia este la ora actuală un simbol pentru ţara noastră peste hotare. A evoluat şi România pe măsura Dacia?

Îmi pare rău şi cer să nu fiu taxat ca lipsit de modestie, dar ecartul este prea mare între evoluţia Daciei şi a României, bineînţeles favorabil  Daciei.

Dacă ar fi să comparaţi România contemporană cu o maşină, care ar fi aceea?

Mi-aş dori ca ţara mea să meargă ca un Mercedes, dar până atunci vor mai trece ani.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: