Comori din epoca bronzului. Misteriosul tezaur din vremea tracilor de la Rădeni

Comori din epoca bronzului. Misteriosul tezaur din vremea tracilor de la Rădeni

Vasele geto-dace din aur au fost descoperite în anii 1955 şi 1956 FOTO CMNN

O expoziţie foto-documentară prezintă comori din epoca bronzului descoperite prin Neamţ, între ele fiind şi câteva vase trece confecţionate din aur.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Comori ale epocii bronzului din colecţiile Complexului Muzeal Naţional Neamţ“ este titlul unei expoziţii foto-documentare adusă în atenţia publicului, manifestarea fiind organizată de instituţia menţionată. Panourile informative sunt expuse până la 30 aprilie în Piaţa Libertăţii din Piatra Neamţ, în faţa sediului Muzeului Cucuteni, foarte aproape de Curtea Domnească şi de Turnul lui Ştefan cel Mare. 
 
Expoziţia prezintă o selecţie de descoperiri metalice cu o valoare de patrimoniu deosebită, axându-se cu precădere asupra poveştii din spatele descoperirii acestor artefacte
unicat. 

Panourile includ fotografii ale pieselor şi informaţii referitoare la locul şi modul de descoperire, aspecte specifice, modul de realizare şi apartenenţa culturală. În această expoziţie au fost incluse piese de aramă, bronz, argint şi aur descoperite întâmplător sau în cadrul unor cercetări arheologice în judeţele Neamţ şi Bacău. 
 
Numărul unor astfel de artefacte găsite în spaţiul de la est de Carpaţi, care aparţin perioadei timpurii a epocii bronzului, este foarte redus. Acestei perioade îi aparţin diferite tipuri de topoare din cupru sau cu un conţinut scăzut de arsen sau staniu, realizate prin turnare în tipare bivalve. 
 
Organizatorii expoziţiei susţin că este foarte posibil ca aceste artefacte să nu reprezinte produse locale, ci importuri din mediile culturale apropiate. Pe parcursul perioadei mijlocii a epocii bronzului
începe să crească numărul pieselor de metal şi să se diversifice tipurile de obiecte, însă punctul culminant al metalurgiei bronzului este atins în perioada târzie a acestei epoci şi la începutul epocii fierului. 
 
„După o perioadă îndelungată de zacere în sol sau în mediul acvatic, piesele descoperite astăzi sunt acoperite cu un oxid de cupru, numit patină nobilă, un indicator al autenticităţii artefactelor, în diferite nuanţe de verde. Înlăturarea intenţionată a patinei se realizează doar în cazuri excepţionale, atunci când nu există altă soluţie pentru conservarea artefactelor“, se precizează într-un comunicat al Complexului Muzeal Naţional Neamţ, semnat de muzeograf Alexandru Gafincu şi cercetător Vasile Diaconu. 
 

Depozitele de bronzuri de la Borleşti şi Ruginoasa 

De pe teritoriul judeţului Neamţ provin numeroase obiecte metalice atribuite epocii bronzului şi care au fost descoperite prin cercetări arheologice sau în mod întâmplător. Prima descoperire mai consistentă datează din anul 1945 când, pe teritoriul comunei Doljeşti, a fost identificat un depozit compus din opt obiecte, dintre care un topor şi şapte seceri. Ulterior, pe măsură ce s-au organizat cercetări sistematice în diverse situri preistorice, numărul descoperirilor de bronzuri a crescut. 
 
Detalii despre artefactele descoperite sunt oferite pe câteva panouri informative FOTO CMNN
 
Cu toate acestea, în aşezări şi necropole piesele de bronz nu sunt extrem de numeroase, fiind, în general, piese de mici dimensiuni. 

O importanţă aparte au avut-o descoperirile întâmplătoare ale unor acumulări de bronzuri, cum au fost cele de la Borleşti, Ruginoasa sau Bozieni, atribuite bronzului mijlociu şi târziu. La Borleşti, cea mai importantă descoperire, în anul 1958, este depozitul de topoare de bronz de la Runcul din Deal în timpul unor lucrări agricole, pe un versant. Topoarele, şase la număr, unul pierdut, se găseau într-un vas tip amforă. 
 
În toamna anului 1962, pe un teren agricol din comuna Ruginoasa a fost desoperit un depozit de bronzuri, cu o greutate de 4,387 kilograme. Acumularea metalică era una mixtă, fiind compusă din unelte şi resturi de materie primă, dintre care unele nu au mai putut fi recuperate după descoperire. Potrivit cercetărilor făcute imediat după găsirea lor, piesele fuseseră depuse într-o groapă, la adâncimea de circa 50 de centimetri. 
 
„Faptul că în zona în care au apărut obiectele din bronz se găseau şi numeroase fragmente ceramice, demonstrează că acest depozit s-a aflat în interiorul unei aşezări. Depozitul recuperat cuprinde 14 seceri cu cârlig, două celturi (topoare din brinz), o dăltiţă şi o bucată de metal brut. Unele seceri erau în stare fragmentară. Din punct de vedere cronologic, piesele au fost atribuitre bronzului târziu, deşi nu se poate exclude faptul că depunerea să se fi încheiat într-un moment care să corespundă cu
începutul epocii fierului. Unele date ulterioare momentului descoperirii au nuanţat situaţia acestei acumulări metalice. Un vârf de lance găsit ulterior în acelaşi perimetru a schimbat posibila structură a depozitului. De asemenea, în aceeaşi zonă au mai fost găsite o serie de piese, între care un topor cu aripioare, specific bronzului târziu din zona central-europeană“, spun arheologii. 
 

Tezaurul de vase din aur a fost datat ca fiind din secolele XII-XI î.Hr. 

Tezaurul de vase din aur de pe vremea tracilor de la Rădeni, comuna Păstrăveni, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din ultima jumătate de veac de pe teritoriul judeţului Neamţ. În timpul unor lucrări agricole, efectuate în marginea de vest a satului Rădeni, la locul numit „În fânaţ“, în anii 1965-1966, au fost scoase la lumină mai multe vase din aur. 
 
Cercetătorul Vasile Diaconu spune că deşi se bănuieşte, după spusele descoperitorilor, că ar fi fost găsite opt recipiente lucrate din metal preţios, au mai putut fi recuperate doar cinci, întregi şi fragmentare. Trei vase se păstrează în colecţia Complexului Muzeal Naţional Neamţ din anul 1978, când s-a constatat că erau confecţionate din aur (iniţial s-a crezut că sunt din bronz), iar bucăţi din alte două au ajuns la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. 
 
Ceaşcă din aur provenind din tezaurul de la Rădeni FOTO CMNN
 
Din punct de vedere morfologic este vorba despre ceşti cu una sau două toarte uşor înălţate, având dimensiuni medii (între 8-13 centimetri). În ceea ce priveşte greutatea vaselor, aceasta variază între
aproximativ 200 şi 450 grame. Fiecare recipient a fost confecţionat dintr-o singură foaie de tablă din aur, iar forma s-a obţinut prin batere la cald pe un calapod, în timp ce toartele s-au obţinut prin laminare, fiind fixate de corpul vaselor prin nituri.
 
„Doar unul dintre cele cinci vase prezintă elemente decorative, având gravate forme geometrice (romburi haşurate alternativ, ca o tablă de şah; semn al Lumii cu patru laturi, ce se prăbuşeşte şi se reface apoi, precum simbolul Coloana Infinitului). Faptul că a fost descoperit întâmplător ridică anumite probleme în ceea ce priveşte datarea acestui tezaur şi implicit semnificaţiile sale. Cele mai bune analogii pentru ceştile de aur de la Rădeni pot fi găsite în Ucraina, la Krizovlin, şi în Bulgaria, la Vălcitrăn, tot în vechea arie a Geţilor de Aur primordiali“, explică într-un studiu arheologul Vasile Diaconu. 
 
Pe baza mai multor elemente care au fost luate în considerare, fiind vorba aici de formă, decoruri sau analogii, piesele de aur ale tezaurului descoperit la Rădeni au fost datate la nivelul secolelor XII-XI î.Hr., într-o perioadă ce corespunde sfârşitului epocii bronzului şi începutului epocii fierului.
 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările