Tinerii, tot mai afectaţi de bolile vârstei a treia. AVC şi infarctul miocardic, chiar şi la 30 de ani

Tinerii, tot mai afectaţi de bolile vârstei a treia. AVC şi infarctul miocardic, chiar şi la 30 de ani

FOTO Shutterstock

România se situează printre primele ţări din Europa în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea cauzate de infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral. Medicii avertizează că vârsta la care apar aceste probleme a scăzut dramatic, până la 30 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Medicii trag un semnal de alarmă. Tot mai mulţi tineri mănâncă nesănătos, sunt obezi, au colesterolul crescut şi fumează de la vârste fragede. Efectele încep deja să apară - vârsta la care apare infarctul a scăzut foarte mult. Medicii cardiologi se confruntă cu numeroase cazuri de infarct la vârste sub 40 de ani. În ţara noastră, 60% dintre decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare, potrivit datelor Societăţii Române de Cardiologie. 
 
„Este o creştere, nu numai a infarctului miocardic, ci în general a patologiei cardiovasculare, mă refer aici la hipertensiune arterială, accidente vasculare, dar şi infarctul miocardic este în creştere, pentru că, din păcate, acest stil de viaţă un pic nesănătos, în care majoritatea sau mulţi tineri fumează, au o dietă neadecvată, alimentaţia asta de tip fast-food, băuturile carbogazoase şi stimulentele aduc şi efecte negative. Pe de altă parte, sigur că sunt şi persoane care au ereditate cardiovasculară şi atunci trebuie să fim foarte atenţi la aceşti factori de risc”, a explicat pentru telem.ro Florin Mitu, şef Clinică Recuperare Cardiovasculară, Iaşi. 
 

AVC, chiar şi la 20 de ani

 
Medicii sunt alarmaţi de numărul tot mai mare al tinerilor care ajung la spital cu infarct miocardic. Totodată, şi accidentele vasculare cerebrale (AVC) sunt frecvent întâlnite la pacienţi cu vârste între 20 şi 45 de ani.
 
Medicul Tudor Ciuhodaru subliniază faptul că AVC apare mai ales la persoanele active profesional. „Apare tot mai mult la persoanele tinere, mai ales cele active profesional, stresate, de altfel, şi de perioada pandemiei. Dificultăţile socio-economice sunt un factor de risc suplimentar, dar să nu uităm că în această constelaţie se include hipertensiunea arterială, se includ bolile metabolice, obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool”.
 
Primele semne ale accidentului vascular cerebral sunt apariţia relativ bruscă a unui deficit motor pe hemicorp, afazie, tulburări de vedere, cefalee intensă sau comă. Femeile sunt mai predispuse la AVC. „Numărul de cazuri la femei sub 30 de ani este în continuă creştere, iar din păcate doamnele şi domnişoarele au tendinţa de a neglija nişte simptome aparent minore, cum ar fi durerea de cap, amorţelile, senzaţia de disconfort. Se prezintă adesea în stare critică în unitatea noastră de primire urgenţe, când şansele de a interveni terapeutic şi de a asigura o recuperare completă sunt extrem de reduse”, spune Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgenţă, din Iaşi.
 

Principalele semne

 
Persoane tinere, chiar din categoria 20-40 ani, ajung în fiecare lună la Spitalul de Neurochirurgie Iaşi,  după ce au suferit un accident vascular cerebral. Medicii subliniază că cel mai mare pericol în cazul acestora este ignorarea semnelor mai discrete, cum ar fi scăderea forţei pe o mână, amorţeala a jumătate de corp, vederea dublă. 
 
Tinerii pun aceste probleme pe seama oboselii, stau acasă una-două zile, sperând să le treacă. Abia apoi ajung la spital unde află cu stupoare că au avut un accident vascular cerebral. Prezentarea cât mai rapidă la medic creşte şansele pentru o recuperare mai eficientă.
 
Recent, medicii din Iaşi au tratat un pacient de 29 ani care a suferit un infarct miocardic. Şi în acest caz, cât şi în situaţia unui accident vascular cerebral, pacientul trebuie să îşi schimbe stilul de viaţă complet: să renunţe la fumat, să îşi schimbe alimentaţia, să renunţe la prăjeli, la grăsimi, pentru scăderea colesterolului. În ambele situaţii, solicitarea de urgenţă a asistenţei medicale trebuie făcută în primele ore.
 

Stresul, printre cauzele principale

 
Tânărul aparent sănătos are, de fapt, mulţi factori de risc pentru un accident vascular cerebral. În ceea ce priveşte cauzele accidentului cerebral vascular, cele întâlnite în cazul vârstnicului se pot regăsi şi la persoanele tinere: boli cardiovasculare - tensiune arterială nedescoperită şi/sau netratată, dislipidemie, diabet, fumat combinat cu administrarea de anticoncepţionale orale la femei tinere. 
 
La acestea se adaugă şi boli genetice din spectrul tulburărilor de coagulare a sângelui, afecţiuni care sunt descoperite de cele mai multe ori după ce se produce accidentul vascular cerebral. Vorbim deci de persoane tinere, aparent sănătoase care nu ştiu să aibă probleme de coagulare a sângelui sau care nu şi-au mai făcut de mult un examen de bilanţ şi nu ştiu că au valori mari ale tensiunii arteriale sau ale colesterolului. Dacă adăugăm şi obiceiurile nesănătoase - fumatul, consumul de alcool, sedentarismul şi obezitatea, tânărul aparent sănătos are mulţi factori de risc pentru a suferi un accident vascular cerebral.
 
De asemenea, printre cauze se numără şi stresul. Medicii recomandă prevenţia şi efectuarea de controale medicale încă din copilărie. „Evaluarea persoanelor trebuie să înceapă încă din copilărie şi mai ales la persoanele cu risc. Mă refer aici persoanele cu obezitate, cu aceşti factori de risc, trebuie să fie evaluaţi periodic şi desigur în situaţia depistării unor patologii, trebuie tratate din timp, aşa cum spunem noi, preventiv. Depistăm de multe ori pacienţi cu colesterol crescut, care nu ştiau de evaluări mari, depistăm persoane cu glicemie crescută fără să ştie că au diabet. Nu mai vorbim de hipertensiune arterială pe care o constatăm la persoane din ce în ce mai tinere. Atenţi deci, la obezitate, atenţie la cei care fumează, atenţie la cei care au modificări ale metabolismului, în special a colesterolului”, subliniază medicul Florin Mitu.
 

Educaţia pentru sănătate

 
Cadrele medicale spun că principala soluţie ar fi introducerea educaţiei pentru sănătate încă din clasele primare, ceea ce ar duce la o conştientizare a riscului la care ne expunem. „Pentru a preveni o astfel de situaţie ce poate avea urmări nefavorabile este extrem de important ca educaţia pentru sănătate să fie predată de la şcoală, pentru că doar abordarea unui stil de viaţă sănătos, aşa cum ar trebui să-l facem, poate fi soluţia de prevenţie pentru aşa ceva”, conchide medicul Tudor Ciuhodaru. 
 
Spitalul de Neuroghirurgie „N. Oblu” este singurul din Iaşi unde se practică tromboliza intravenoasă - tratament care scade foarte mult riscul pacientului cu AVC ischemic de a rămâne imobilizat la pat. 
 
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările