Ieşenii care „creează“ cutremure în laborator (VIDEO, GALERIE FOTO)

Ieşenii care „creează“ cutremure în laborator (VIDEO, GALERIE FOTO)

Profesorul Mihai Budescu, în faţa platformei de cercetare seismică

Şase specialişti de la Universitatea Tehnică din Iaşi testează rezistenţa clădirilor prin simularea seismelor. Unică în ţară, platforma de cercetare de la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii a costat aproape un milion de dolari.

Vedeţi şi:

De ce este Bucureştiul oraşul cel mai afectat de cutremure?

Construită de o companie din Statele Unite ale Americii, singura platformă seismică care funcţionează în România a fost donată Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii Iaşi în 2004, de către Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instalaţia, cu o capacitate de 16 tone, a costat aproape un milion de dolari. Cu toate că ansamblul n-are funcţii comerciale, ci de cercetare, specialiştii de la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii au lucrat şi cu companii care doreau să se asigure dacă structurile pe care le realizează pot rezista în cazul unui cutremur cu o intensitate ridicată.

FOTO Trei miliarde de euro costă să nu murim la cutremur

„Am avut două colaborări mai importante până acum. Una cu o societate din Ungaria şi o alta cu o companie din Franţa, care dorea să construiască locuinţe ieftine, din materiale ecologice, pentru persoanele afectate de inundaţii în nordul ţării", a precizat profesorul universitar dr. ing. Mihai Budescu, şeful Catedrei de Mecanică, unde este amplasată platforma seismică. Profesorul lucrează la simularea cutremurelor în special cu doctoranzii facultăţii.

Cât costă un test seismic

Pregătirea pentru un test seismic durează câteva luni, iar acestea nu pot fi realizate decât în intervalul martie - octombrie. „Facem în medie câte patru teste pe an, în special pentru cercetările din cadrul doctoratelor. Putem lucra numai în lunile în care este mai cald afară, deoarece sistemul funcţionează la temperatura minimă de 16 grade Celsius", explică profesorul Mihai Budescu. Costul unui astfel de test însă este cel care îi sperie pe constructorii care ar trebui să-şi verifice proiectele înainte de a le concretiza. „Preţul mediu al unui test este de aproximativ 10.000 de euro. Deşi este mare pentru noi, la nivel internaţional este unul competitiv. În Grecia, de exemplu, unde se mai află o astfel de platformă, o testare costă chiar de două ori mai mult", spune profesorul Budescu.


Cum funcţionează

Întreaga platformă de la Iaşi este acţionată prin intermediul a trei motoare hidraulice cu o capacitate de 700 de kiloNewton fiecare. Acestea pot asigura ansamblului mişcări independente sau simultane pe trei direcţii, două în plan orizontal şi una în plan vertical. Pentru ca obiectivele, care pot avea o greutate maximă de 16 tone, să fie testate în condiţii similare celor din cutremurele reale, platforma este prevăzută cu trei amortizoare care elimină mişcările de rotaţie ale acesteia faţă de cele trei axe.

Mişcarea platformei seismice este permanent monitorizată prin intermediul unor accelerometre - instrumente pentru măsurarea valorilor acceleraţiei montate la baza echipamentului. În timpul testelor, sistemul de control şi de feed-back al platformei compară constant datele de intrare ale accelerogramei cu înregistrările de la baza platformei. În cazul în care se constată o diferenţă între datele de intrare şi cele înregistrate, specialiştii de la facultate care monitorizează permanent testele aplică imediat corecţiile necesare.


„Evită producerea unor dezastre"

După ce semnalele înregistrate în timpul testelor sunt „traduse" în cifre, cei de la Construcţii pot prelucra şi interpreta datele. Concret, pot vedea dacă imobilul testat va rezista seismelor ce s-ar putea produce într-o anumită zonă. „Creşterea siguranţei construcţiilor în cazul acţiunilor seismice, acţiuni importante pe teritoriul ţării noastre, se poate realiza dacă există cercetări cu privire la această temă şi dacă cercetarea se face şi pe plan experimental", se arată în descrierea platformei realizate de dr. ing. George Ţăranu, din cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii.

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Supravieţuitoarea din blocul Scala: La cutremurul din ‘77 a căzut 10 etaje, în timp ce făcea duş!

Platforma asigură suportul necesar efectuării oricăror tipuri de acţiuni seismice pe orice model de clădire. „Rezultatele astfel obţinute prin testele experimentale oferă o imagine clară asupra structurilor care vor fi supuse în viitor la acţiunea cutremurelor naturale, semnalând eventualele probleme, care pot fi soluţionate din timp, şi evitând astfel producerea unor dezastre", se arată în descrierea realizată de specialiştii de la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii.

Directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, spune că, deşi Iaşiul este cel mai important pol de cercetare în domeniu, platforma seismică nu este nici exploatată, nici promovată suficient. „Când faci ceva bun, trebuie să te şi zbaţi să fii recunoscut. Dar se mai construieşte ceva ca lumea în România? Foarte multe elemente pentru construcţii ar trebui testate pe platforma seismică, iar gruparea de la Iaşi este foarte bine pregătită, dar nesolicitată", a precizat Mărmureanu.

„Testele pe beton, suficiente"

Specialiştii de la Inspectoratele în Construcţii spun că analizele care se efectuează în prezent sunt suficiente. „Noi cerem constructorilor să ne aducă probe de laborator la elementele de beton. Ştim de platforma seismică de la Facultatea de Construcţii Iaşi, dar aceasta nu mai este folosită de mult de agenţii economici", susţine Valerică Andronache, directorul IJC Iaşi.

"Platforma seismică şi gruparea de la Iaşi sunt foarte bune, dar nesolicitate."
Gheorghe Mărmureanu director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului

Teste pentru Cernavodă



Vechea platformă  de cercetare Foto: Florin Chirică

Aceasta nu este singura platformă seismică din Iaşi. Predecesoarea sa zace de ani buni uitată în Dealul Copoului, în spatele Corpului B al Universităţii „Al.I. Cuza". Platforma din Copou a fost prima de felul ei din Europa anilor '70. A fost realizată de un grup de profesori şi cercetători de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" din Iaşi şi a putut susţine structuri de până la 140 de tone. Considerată tehnologie de vârf în 1967, când a fost dată în funcţiune, platforma din Copou a testat de la hale industriale la blocuri de locuinţe. „Am testat şi blocuri foarte înalte pentru cei din Venezuela, blocuri de locuinţe din prefabricate, dar am făcut şi experimente pentru Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă", povesteşte ing. Ioan Ciongradi, ultimul în viaţă dintre inventatorii platformei.

Cel mai sigur bloc din România


„Blocurile gemene“ din cartierul ieşean CUG Foto: Dan Luca

Puţini ieşeni ştiu că în cartierul CUG, situat la periferia oraşului, există singura clădire civilă din ţară asigurată împotriva seismelor. Este un bloc ca oricare altul, cu parter şi patru etaje, dar unde specialiştii au pus la bătaie toate cunoştinţele şi tehnologia anticutremure disponibilă în România în anii '80. „Protecţia antiseisme s-a realizat prin «decuplarea» cu ajutorul unor reazeme speciale a legăturii dintre infrastructură şi suprastructură", explică profesorul Mihai Budescu. Blocul a fost construit în anul 1986, împreună cu un „frate" geamăn, care însă n-a beneficiat de acelaşi tip de izolare. „Conceptul era relativ nou la acea dată la noi în ţară, dar n-au existat niciodată fonduri pentru echiparea şi monitorizarea acestor două construcţii, aşa cum au procedat, spre exemplu, japonezii", a precizat profesorul Budescu.

Locatarii blocului cunosc sistemul amplasat la baza clădirii. „M-am mutat aici în 1988 şi, din ce ştiu, cam un sfert din bloc este îngropat în pământ, iar la o adâncime de zece metri se află două cuve cu bile gigantice pe care este amplasată clădirea. Am prins un cutremur prin anii '90, dar nu s-a simţit mare lucru. Reţin doar că blocul încă se mai mişca uşor, din inerţie, după ce seismul s-a terminat, dar nimic periculos", a explicat amuzat Cristi Murariu, unul dintre locatari. Ideea structurii izolate de fundaţie a fost brevetată în 1870 de către un specialist francez.

Citiţi şi

Cutremurele care au lovit România

Cutremurul care a schimbat faţa Capitalei

Scurtă istorie a celor mai devastatoare cutremure

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările