VIDEO Târgul de fete de pe Muntele Găina. Cum au petrecut miile de oameni veniţi la sărbătoarea din Ţara Moţilor

Târgul de fete de pe Muntele Găina 2019

Mii de oameni au urcat la sfârşit de săptămână pe Muntele Găina, la „Târgul de fete”, o sărbătoare cu origini străvechi care are loc anual în Apuseni, în preajma zilei Sfântului Ilie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ultimii zece kilometri ai drumului spre Muntele Găina, unde are loc „Târgul de fete”, reprezintă un urcuş anevoios prin pădure, din centrul satului Vidrişoara (comuna Avram Iancu), până în locul aflat la aproape 1.500 de metri altitudine, marcat de statuia „Crăişorului Munţilor”.

GALERIE FOTO

În fiecare an, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, mii de oameni parcurg acest drum pentru a petrece la evenimentul a cărei tradiţie datează de peste două secole. Muntele Găina se află în Alba, nu departe de limita judeţului cu Hunedoara, Arad, Bihor şi Cluj, astfel că la sărbătoare participă oameni din toate cele cinci regiuni.

„În vecinătatea munţilor bihoreni se află o creastă de deal numită Găina care-n vremea târgului era înverzită ca toţi munţii din Ardeal după topirea zăpezilor. Vederea de aici este într-adevăr înălţătoare. De o parte se vede un lanţ de munţi vulcanici, de partea cealaltă împrejurimile Clujului, munţii Gilăului, iar la vest se întinde în faţă Ţara Ungurească, netedă, cu şesuri ceţoase ce par a se topi în cer”, îl descria  Jokai Mor, în romanul „Sărmanii bogaţi”, din secolul al XIX-lea.

 

O tradiţie dispărută

Potrivit etnografilor, la Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munţii Apuseni pentru a face schimb de produse, dar era şi un prilej pentru întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinţii. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile, iar în ziua târgului fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. „Mamele din regiunea munţilor îşi aduc şi zestrea fetei, pe care o prezintă deodată cu fata. La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi. Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergăriile cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului. Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg. Locuitorii munţilor, fiind toţi păstori, stau atât de departe cu locuinţele lor unul de altul, încât cel mai apropiat vecin are nevoie de jumătate de ceas până când ajunge la celălalt. Din această cauză fetele tinere nu au unde să se ducă şi tineretul de aici nu se întâlneşte decât o dată în an la târgul de fete ce se ţine pe Muntele Găina. Femeile măritate se duc pe la înmormântări, însă fetelor nu le este permis nici aceasta”, afirma scriitorul Jokai Mor, în „Sărmanii Bogaţi”. Alţi istorici contestă faptul că târgul de fete era un prilej de încheiere a  unor cununii, ci doar o sărbătoare locală, cu însemnătate profundă pentru locuitorii Ţării Moţilor, unde oamenii petreceau şi făceau schimburi de mărfuri.

În ultimii ani, târgul de fete a rămas doar un prilej de petrecere pentru numeroşii oaspeţi ai locului impresionant de pe munte. Nu au lipsit spectacolele folclorice, muzica rock şi folk, focurile de tabără şi de artificii.

Ţara Moţilor

Despre moţii care trăiesc în Munţii Apuseni se spune că sunt urmaşii direcţi ai dacilor şi chiar ai agatârşilor, populaţie care a locuit cu mult timp înainte de Hristos pe aceste meleaguri. Alţii autori susţin că moţii sunt descendenţii unor triburi celtice, care au populat în Antichitate zonele înalte ale Apusenilor.


„Moţii sau Ţopii sunt urmaşii direcţi ai dacilor şi ai coloniilor romane, aduse de împăratul Traian în urma ocupărei Daciei în anul 105 după Christos, în scopul de a o coloniza şi de a putea munci şi exploata cu braţele lor minele de aur din fosta ţară a lui Decebal”, scrie Ion Rusu Abrudeanu, în volumul Moţii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit” (1938). Originea acestor comunităţi se pierde în istorie şi stârneşte controverse, cert este că moţii s-au declarat întotdeauna a fi români, iar spre deosebire de locuitorii altor zone ale ţării, oamenii din „ţinutul aurului” au respins dintotdeauna influenţele unor populaţii străine, preferând să îşi păstreze tradiţiile arhaice şi modul de viaţă simplu, moştenit şi el din strămoşi. Iată zece lucruri mai puţin ştiute despre comunitatea fascinantă a moţilor. Ţara Moţilor, cunoscută şi sub numele de „ţara de piatră” cuprinde în întinderea ei satele din Munţii Apuseni. Potrivit tradiţiei, moţii sunt consideraţi locuitorii satelor de munte din judeţul Alba: Avram Iancu, Vidra de Jos, Vidra de Mijloc, Albac, Horea, Neagra, Scărişoara, Ponorel, Secătura, Arieşeni, situate mai sus de oraşul Câmpeni şi în zona Abrudului. Se consideră moţi şi localnici din zona Bradului, dar şi din aşezări de pe valea Crişului Alb, din Ţara Beiuşului sau din judeţul Cluj, înfiinţate de secole în jurul muntelui Găina, un adevărat centru spriritual al acestei comunităţi. Ţara Moţilor cuprinde teritorii din extremităţile judeţelor Alba, Hunedoara, Cluj, Arad şi Bihor, zone de munte cu peisaje impresionante.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Avram Iancu, 10 mituri despre „crăişorul munţilor”: iubita unguroaică, luptele moţilor, depresia şi refuzul împăratului

FOTO Paradisul din Munţii Apuseni. Cum a transformat toamna satele de poveste din Ţara Moţilor

Târgul de fete de pe Muntele Găina. Mii de români sunt aşteptaţi la sărbătoarea din Ţara Moţilor

Zece secrete ale moţilor, oamenii dârzi din Ţinutul Aurului care i-au dat istoriei pe Horea şi Avram Iancu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Imagini din aceeasi galerie
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 3
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 4
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 5
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 6
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 7
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 8
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 9
  • Târgul de fete de pe Muntele Găina. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
Distribuie imaginea
citeste totul despre: