VIDEO Povestea catedralei din Ghelari, „perla” Ţinutului Pădurenilor. De ce era să se năruie cu totul şi cât aur s-a folosit pentru poleirea icoanelor ei

Cea mai mare biserică din Ţinutul Pădurenilor

Au trecut opt decenii de la începerea construcţiei celei mai mari catedrale din ţară. Biserica a fost clădită din marmură şi piatră, iar turnurile ei ajung la aproape 50 de metri înălţime.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Catedrala ortodoxă din Ghelari îşi înalţă turlele albe cu acoperişuri strălucitoare la aproape 50 de metri. Interiorul i-a fost împodobit cu picturi care se întind pe 4.000 de metri pătraţi şi cu icoane la poleirea cărora s-au folosit patru kilograme de aur, susţin istoricii.

Timp de aproape jumătate de secol oamenii au muncit la clădirea şi consolidarea ei, iar în prezent se numără printre cele mai frumoase biserici din ţară.

Piatra de temelie a catedralei din Ţinutul Pădurenilor a fost pusă în toamna anului 1939. Lucrările au început atunci sub îndrumarea preotului Nerva Florea, cel care avea să ctitorească şi bisericile din satele învecinate Plop şi Ruda. Corul din Ghelari şi fanfara exploatării miniere au pornit într-o călătorie prin întreaga ţară pentru a strânge fondurile necesare proiectului. La ridicarea catedralei a fost folosită marmură adusă de la cariera din satul învecinat Alun şi materiale transportate cu funicularele din Hunedoara.

 


Din 1945, când zidurile aşezământului erau aproape finalizate, lucrările au fost oprite. Preotul Nerva a fost arestat şi ţinut în închisoare vreme de un an de autorităţile regimului comunist, iar până la mijlocul anilor 1955 şantierul a rămas abandonat. Slujbele erau ţinute în biserica veche din 1770, aflată în curtea catedralei.

Lucrările au fost reluate la sfârşitul anilor ’50, când Ghelariul trecea prin transformări importante. Exploatarea minieră se dezvolta în ritm accelerat, în zonă fiind angajaţi mii de oameni din toate colţurile ţării, iar şoseaua Hunedoara – Ghelari a intrat în construcţie.


Între anii 1960 şi 1967, a avut loc pictarea şi împodobirea catedralei, coordonate de pictorul Constantin Nitulescu. Iconostasul a fost poleit cu aur, la fel şi icoanele, iar suprafaţa pictată din interior ocupă 4.000 de metri pătraţi.  

Sfinţirea catedralei din Ghelari a avut loc în 4 noiembrie 1973, la peste trei decenii de la începerea construcţiei ei. Din cauza numeroaselor galerii miniere săpate sub Ghelari, catedrala aproape s-a prăbuşit în anii ’70, iar lucrările de consolidare au fost reluate abia în 1988. Treptat, a fost reparată şi transformată într-o „bijuterie“ a Ţinutului Pădurenilor, care ocupă 47 metri în lungime, 21 metri în lăţime, iar două dintre cele şapte turle ale sale se înalţă la 47 metri.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Constantin Brâncoveanu, mărirea şi decăderea celui mai bogat domn al Ţării Româneşti. De ce a fost canonizat

Fresca misterioasă ascunsă în Castelul Corvinilor. Pictura medievală care spune povestea Huniazilor este în mare pericol

Înfiorătoarea poveste a celor trei turci ucişi după ce au săpat fântâna castelului din Hunedoara: „Mărite domn, apă aveţi, dar inimă nu!“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: