VIDEO Cum arată tunelul spectaculos prin care trenurile vor trece cu 160 km/h. Construcţia unică în ţară, finalizată cu o întârziere de doi ani din motive bizare

Tunelul feroviar unic în România, prin care trenurile vor circula cu 160 km/h a fost construit la Turdaş

Construcţia unuia dintre cele mai spectaculoase tunele feroviare din România a ajuns la final. Tunelul Turdaş, aflat pe viitoarea magistrală de cale ferată de mare viteză, a fost realizat în patru ani, însă lucrările au avut o întârziere uriaşă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din toamna anului 2015 a început construcţia tunelului feroviar de la Turdaş, în lungime de 800 de metri, completat cu două sectoare neacoperite care împreună cu tunelul măsoară aproape 2.500 de metri. O firmă românească din Galaţi a realizat proiectul, însă din cauza faptului că traseul s-a intersectat cu mai multe conducte de gaz, care nu au fost relocate în timp util, investiţia a înregistrat întârzieri de aproape doi ani.

„Tunelul propriu-zis este finalizat. În maximum două luni, structura de rezistenţă va fi realizată. Urmează calea de rulare şi linia de contact. Sperăm că acest sector va fi finalizat în anul 2019 sau în primăvara anului viitor”, a declarat, pentru adevarul.ro, Liviu Trenchea, managerul de proiect.

 

Tunelul feroviar de la Turdaş a fost construit pe ruta viitoarei magistrale de cale ferată de mare viteză Coridorul IV Pan-European, care va lega Constanţa de Arad şi de mai multe capitale europene. Se află la intrarea în Orăştie şi reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase sectoare ale căii ferate pe care trenurile vor putea circula cu 160 de kilometri pe oră. Tunelul este amplasat între km 456+295 – km 457+075, pe varianta locală a liniei de cale ferată Simeria – Coşlariu. Este construit în curbă, pe o lungime de 605 metri, urmată de o curbă de racordare pe lungimea de 80 de metri şi de un aliniament cu o lungime de 95 de metri. Tunelul este executat prin metoda construcţiei în tranşee complet deschisă, în pământuri cu umflări mari, fiind primul astfel de tunel feroviar realizat după 1990 în România, potrivit specialiştilor. Şi primul construit de o firmă românească în ultimele trei decenii.

„Proiectul mai cuprinde două zone de consolidare. O zonă de consolidare a fost realizată în faţa tunelului, de circa 1.350 de metri liniari, consolidaţi cu pereţi mulaţi şi ranforsaţi cu ancore permanente care se şi văd. La ieşire din tunel a fost realizată a doua zonă de consolidare de circa 275 de metri”, a mai precizat şeful de proiect. Proiectul a prevăzut realizarea în trepte a excavaţiei, realizarea platformelor pentru execuţia pereţilor, a grinzilor, a pereţilor mulaţi, realizarea picioarelor, a boltei şi turnarea betonului de umplutură şi în final refacerea terenului dinaintea tunelului. Pereţii mulaţi ai tunelului vor împiedica pătrunderea apelor în interior, iar noul tunel va fi dotat cu un sistem modern de colectare şi evacuare a apei pluviale.

Doi ani de întârzieri din cauza conductelor
Cele mai mari probleme întâmpinate de constructori au fost legate de relocarea utilităţilor, mai precis reţelei de gaze naturale care se intersecta cu tunelul în trei locuri. „Ne-au întârziat lucrările cu aproximativ doi ani. Au fost trei ţevi care intersectau tronsonul menţionat. La începutul lucrării, toate trei ne incomodau. Nu am putut începe lucrările cum, în mod normal, ar trebui să înceapă o lucrare de tunel, ar fi trebuit să începem, tehnologic, dinspre Simeria spre Orăştie, ci am început din amonte şi de aceea am întâmpinat o mulţime de probleme tehnologice, fiindcă apele veneau spre noi şi a trebuit să le pompăm în permanenţă. Abia în această săptămână conducta rămasă a fost relocată”, a precizat Liviiu Trenchea.

Inginerul adaugă că a fost aleasă variana consrucţiei tunelului, deoarace nu se putea merge pe vechiul traseu al căii ferate, pe malul Mureşului, având în vedere că proiectul a fost făcut pentru a asigura o circulaţie a trenurilor cu până la 160 km/h. „Acest lucru implică o modificare majoră de traseu, pentru că trenul se comportă altfel decât o maşină. Are nevoie de o anumită declivitate, de o anumită înscriere în curbă”, a declarat Liviu Trenchea.

Coridorul feroviar Rin – Dunăre Nord
Încă din 2011, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a semnat contractul pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii pe tronsonul Vinţu de Jos – Simeria, parte integrantă a secţiunii Coşlariu – Simeria, asocierii de firme străine şi din România. Contractul a fost atribuit cu peste 1.350.000.000 lei (echivalentul a 317.262.679,47 euro), fără TVA, iar termenul de execuţie a lucrărilor a fost de 30 de luni calendaristice. Proiectul pentru reabilitarea tronsonului Vinţu de Jos – Simeria a fost primul proiect finanţat din fonduri europene după anul 2003, dar şi primul proiect major finanţat prin programul POS-T 2007-2013. El cuprinde lucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii feroviare, care să asigure viteze maxime de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru cele de marfă, construcţia tunelului de la Orăştie şi a 11 poduri, reabilitarea altor cinci poduri şi a 26 de podeţe şi înlocuirea instalaţiilor, informa CFR în 2011. Lucrările au demarat cu întârziere şi s-au derulat cu dificultate, astfel încât în prezent stadiul fizic al proiectului a ajuns la circa 97 la sută. Tronsonul Vinţu de Jos – Simeria, de circa 43 de kilometri, face parte din „Coridorul feroviar Rin – Dunăre Nord”. 

Coridorul IV paneuropean, în lungime de 2.000 de kilometri, cuprinde traseul Nurnberg - Praga - Viena - Budapesta - Curtici - Simeria - Sighişoara - Braşov – Bucureşti – Constanţa, şi străbate România pe o distanţă de aproape 900 de kilometri. A fost împărţit pe mai multe secţuni, care se află în diverse stadii de proiectare, licitare şi execuţie.

De la frontiera de vest a ţării până la Sighişoara, cei aproape 320 de kilometri ai viitorului tronson feroviar au fost împărţiţi în opt secţiuni. Pe patru dintre acestea, între Sighişoara şi Simeria, lucrările, unele contractate încă din 2011, au ajuns aproape la final, trecând de peste 90 la sută la stadiul fizic al proiectelor, iar termenul estimat de inaugurare este 2019 – 2020, arată un raport al Asociaţiei Pro Infrastructura. Pe alte patru sectoare, de la Simeria şi până în apropiere de frontiera cu Ungaria, contractele între CFR şi constructori au fost semnate în 2017, iar termenul estimat de finalizare a proiectelor este anul 2022.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Mega-proiectele de transport ale epocii Ceauşescu. Povestea celor 3.200 de kilometri de autostradă plănuiţi în anii '60 şi a celui mai mare canal fluvial

Şantierele feroviare uriaşe din România. Cât au lucrat constructorii căii ferate pe care trenurile vor circula cu 160 km/h

VIDEO Şantierul uriaş al căii ferate de mare viteză. Unde se lucrează intens şi ce termen a dat ministrul Transporturilor pentru finalizarea investiţiei

 

 

Tunelul feroviar de la Turdaș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Tunelul feroviar de la Turdaș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Un tunel feroviar de aproape 800 de metri este construit pe ruta viitoarei magistrale de cale ferată de mare viteză Coridorul IV Pan-European, care va lega Constanţa de Arad şi de mai multe capitale europene.  Tunelul feroviar de la Turdaș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Tunelul va fi unul dintre cele mai spectaculoase sectoare ale căii ferate pe care trenurile vor putea circula cu 160 de kilometri pe oră.  Tunelul feroviar de la Turdaș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Tunelul feroviar de la Turdaș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Cele mai complexe lucrări efectuate pe tronsonul Vinţul de Jos – Simeria (43 de kilometri) de pe viitoarea magistrală feroviară de mare viteză, Coridorului IV paneuropean feroviar, au loc în apropiere de Orăştie, dinspre Simeria.
  • Aici se află şantierul viitorului tunel feroviar, în lungime de aproape 800 de metri, prin care trenurile vor circula cu până la 160 de kilometri pe oră.
  • Pentru realizarea lui, a fost nevoie de construirea unor pasaje pe Drumul Naţional 7 şi modificarea traseului şoselei, însă lucrările la tunel sunt departe de a finalizate.
  • Tunelul de la Turdaş este amplasat între km 456+295 – km 457+075, pe varianta locală a liniei de cale ferată Simeria – Coşlariu. 
  • ste construit în curbă, pe o lungime de 605 metri, urmată de o curbă de racordare pe lungimea de 80 de metri şi de un aliniament cu o lungime de 95 de metri. 
  • Tunelul este executat prin metoda construcţiei în tranşee complet deschisă, în pământuri cu umflări mari, fiind primul astfel de tunel feroviar din România, potriit specialiştilor.
  • Proiectul prevede realizarea în trepte a excavaţiei, realizarea platformelor pentru execuţia pereţilor, a grinzilor, a pereţilor mulaţi, realizarea picioarelor, a boltei şi turnarea betonului de umplutură şi în final refacerea terenului dinaintea tunelului.
  • Pereţii mulaţi ai tunelului vor împiedica pătrunderea apelor în interior, iar noul tunel va fi dotat cu un sistem modern de colectare şi evacuare a apei pluviale.
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările