Proiectul eşuat al şoselei din parcurile naţionale între Valea Jiului şi Herculane. Ce se va întâmpla cu drumul naţional

Proiectul eşuat al şoselei din parcurile naţionale între Valea Jiului şi Herculane. Ce se va întâmpla cu drumul naţional

FOTO: ARHIVĂ.

Modernizarea Drumului Naţional 66 A între Valea Jiului şi Băile Herculane, dorită de localnici, a fost blocată în ultimii ani, iar în prezent un sector de 40 de kilometri este închis traficului rutier, din motive de siguranţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Autorităţile din Valea Jiului au demarat la sfârşitul anului 2017 o campanie de srângere de semnături pentru o petiţie prin care solicitau modernizarea Drumului Naţional 66 A care leagă Valea Jiului de Băile Herculane, trecând prin zona Parcului Naţional Retezat şi prin Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei. Campania nu a avut răspunsul aşteptat. Conducrea Ministerului Transporturilor anunţă că drumul naţional va redeveni drum comunal, printr-o hotărâre de Guvern.

Din cauza pericolului pe care îl reprezintă drumul prin munţi, acesta va rămâne închis circulaţiei maşinilor şi în 2018, pe o porţiune de circa 40 de kilometri, între Câmpu lui Neag (Hunedoara) şi Cerna Sat (Gorj). „Sectoarele de drum de pe DN 66 A, cuprinse între km 47 şi km 88 sunt drumuri de pământ, închise circulaţiei publice, impracticabile şi periculoase din punct de vedere al siguranţei circulaţiei”, informa Ministerul Transporturilor. Nici porţiunea de 30 de kilometri dintre Cerna Sat şi până în apropiere de Herculane nu este modernizată. „Sectorul de drum de pe DN 66A de la km 88 la km 99 este din beton de ciment degradat şi descompus, iar sectorul de la km99 la km 109 este pietruit”, se arată într-un raport al ministerului.

Guvernul României nu a mai alocat fonduri pentru continuarea proiectului de modernizare a şoselei. Oficialii Ministerului Transporturilor au precizat că au avut în vedere includerea Drumului Naţional 66A Câmpu lui Neag-Herculane în Master Planul General pentru Transport, dar acesta nu îndeplinea criteriile necesare. Din această cauză nu au putut fi atrase nici fonduri pentru reabilitarea lui. „Pentru deblocarea situaţiei acestui obiectiv şi identificarea altor mecanisme de finanţare, CNAIR SA, prin Direcţia Generală Economică şi Financiară – Serviciul Cadastru şi Patrimoniu, va iniţia demersurile necesare pentru promovarea unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru declanşarea sa din drum naţional în drum comunal”, a informat Ministerul Transporturilor.

Povestea drumului din munţi
Construcţia Drumului Naţional 66 A a fost anunţată din 1997, ca o alternativă pentru revigorarea zonei afectată de disponibilizările masive din sectorul minier. În 1999 drumul forestier care traversa rezervaţiile naţionale Retezat şi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naţional. Lucrările au început în anul 2002, iar într-un deceniu au fost construiţi circa 20 kilometri din şosea, de la ieşirea din localitatea Uricani, până în zona Câmpuşel, a Parcului Naţional Retezat. Până în 2010, urmau să fie finalizaţi şi restul de 18 de kilometri ai DN 66A, până la Izvoarele Cernei. Aici şoseaua se intersectează cu un alt drum naţional, DN67D, şi leagă astfel oraşele Văii Jiului de Băile Herculane. Finalizarea lucrărilor de modernizare a acestui ultim tronson al DN66A a fost programată pentru anul 2010, însă proiectul a fost suspendat iniţial după ce mai multe organizaţii ecologiste au contestat investiţia, pe motiv că şoseaua va afecta ecosistemul din rezervaţiile naturale.
„Asfaltarea ar distruge ultimul Peisaj Forestier Intact aflat în Munţii Retezat-Godeanu-Ţarcu, pentru că dumul ar urma să traverseze chiar zona de protecţie integrală din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei”, reclamau ecologiştii în 2009. Ulterior, proiectul a fost refăcut şi a obţinut avizele de mediu, însă nu a mai primit finanţare. În ce priveşte DN67D, tronsonul între Izvoarele Cernei şi Herculane (aproximativ 50 de kilometri), a rămas în cea mai mare parte la stadiul de drum forestier.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cel mai mare zăcământ de aur şi cupru din România este aproape de exploatare. Rezervele de la Rovina valorează 5 miliarde de dolari

Pădurile deţinute de Schweighofer în şapte judeţe vor fi vândute unei grup suedez: sunt peste 14.000 de hectare

VIDEO Satul de marmură uitat de oameni trăieşte o minune. Ce soartă au bisericile unicat rămase între zeci de case pustii

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările