Povestea descoperirilor unicat din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cum s-au pierdut celebrele mozaicuri din palatele antice

Povestea descoperirilor unicat din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cum s-au pierdut celebrele mozaicuri din palatele antice

Medusa Gorgona, una dintre descoperirile preţioase din Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Cele mai ample săpături arheologice derulate în Ulpia Traiana Sarmizegetusa au început în secolul al XIX-lea şi au avut ca rezultat un şir lung de descoperiri valoroase.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost primul oraş înfiinţat de romani în Dacia. Aşezarea de la poalele Retezatului  a fost întemeiată chiar de împăratul Traian în jurul anului 106 şi număra la început câteva mii de locuitori, care se bucurau de privilegiile scutirii de taxe şi de drepturi de proprietate asupra terenurilor fertile din împrejurimi. Oraşul avea o formă patrulaterică şi era înconjurat de un zid de piatră, de aproape cinci metri, şi de şanţuri de apărare. A fost extins, iar populaţia a crescut treptat, în primul secol de existenţă, ajungând până la 20 – 25.000 de locuitori.

Un amfiteatru uriaş, o mulţime de palate şi temple închinate zeităţilor romane au fost ridicate în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar ruinele lor pot fi văzute şi în prezent. Capitala provinciei romane din Dacia a fost redescoperită treptat începând din secolul al XIX-lea.

Pe lângă marile sale clădiri, ruinate de timp şi dezintegrate de oameni, din Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost scoase la iveală şi nenumărate artefacte preţioase. Printre piesele de muzeu scoase din pământul vechiului oraş se mumără: monede, pietre de mormânt, stele şi altare funerare, inscripţii, statuile votive ale lui Iupiter şi Higeea, reliefuri ale Cavalerului Trac, ale Dianei, ale Cavalerilor Danubieni, capete de statui de bronz, busturi ale lui Marte, Minerva, medalioane, fibule, mozaicuri, obiecte de argint şi bronz, ceramică, sticlărie, precum şi capul unei statui de bronz reprezentând pe împăratul Traian. Iată povestea câtorva dintre cele mai spectaculoase:

Mozaicurile dispărute de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Primele indicii ale bogăţiei fostului oraş antic au fost frescele viu colorate care împodobeau numeroase clădiri din Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia. Cele mai spectaculuoase, descoperite la mijlocul secolului al XIX-lea, au fost mozaicurile antice de 8,14 x 6,45 metri, pe care era reprezentată zeiţa Victoria, împreună cu alte divinităţi romane şi personaje mitologice. Vestigiile nu au fost conservate, dar s-au păstrat ilustrările lor. Istoricul George Bariţiu relata despre soarta morzaicurilor, şi depre cum unii localnici din Grădiştea, satul ridicat peste ruine, încercau să profite de obiectele antice descoperite prin curţile lor.

„În vale am ajuns la casa unui om în a cărui curte se aflase pavimentul de mozaic. Proprietarul îl are ascuns sub un cotineţ în care îşi ţine caprele, iar din mozaic vinde călătorilor străini cu câte un florin bucata. Acum nu mai are ce vinde dinăuntrul coteţului, de unde au dispărut mai toate pietricelele, iar pe bietul ţăran nu-l tăia mintea, poate din norocire, în interesul ştinţei, ca să descopere mai departe stricând acel mic adăpost şi depărtând pavimentul. Eu sunt de părere că acel strat de paviment se întinde şi pe sub alte superedificate ale acelui econom”, scria istoricul George Bariţiu, după o vizită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa în 1882.

În 2011, arheologii din Cluj – Napoca anunţau descoperirea altor fresce. „Renumitele fresce care înfrumuseţau pereţii interiori, reprezentând natura, scene mitologice sau chiar valorile filozofice sau morale ale proprietarului, s-au transmis şi caselor de la Sarmizegetusa. Locuinţa descoperită de dr. Ioan Piso şi echipa sa a aparţinut unui demnitar deoarece beneficia de aducţiune de apă. Pe pereţii accesibili ai acestei încăperi s-au găsit câţiva metri pătraţi de frescă, iar din dărâmătură s-au scos bucăţi mari de tencuială pictată. Dintre toate descoperirile arheologice, fresca este cea mai sensibilă şi mai supusă degradării”, informa Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Medusa Gorgona
Una dintre cele mai preţioase piese aflate în patrimoniul Muzeului Civilicaţiei Dacice şi Romane din Deva a fost descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în urmă cu aproape jumătate de secol. Este o aplică din bronz aurit care o reprezintă pe gorona Medusa. „Aplicele care o reprezentau pe gorgona Medusa se fixau atât pe platoşe sau scuturi, cât şi pe alte obiecte, cum ar fi piesele de mobilier. Reprezentările Medusei erau abundente în Antichitate, după cum numeroase sunt şi reprezentările sale care s-au păstrat şi au ajuns până la noi. Între toate aceste reprezentări, aplica de bronz aurit ce o înfăţişează pe gorgona Medusa descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa se distinge prin chipul cu trăsături mai degrabă blânde, plăcute, al personajului. În majoritatea reprezentărilor descoperite în diferitele părţi ale lumii, Medusa are trăsături faciale aspre, înfricoşătoare. Astfel de aplice erau, adesea, fixate de piesele de armură (pieptarele) folosite de către împăraţii Romei”, informau arheologii de la MCDR Deva.

Urmele tălpilor unor copii aflaţi la joacă
Săpăturile arheologice efectuate în 2015 au scos la iveală o piesă inedită. Arheologii, împreună cu voluntarii şi studenţii de la Universitatea Babeş-Bolyai, au descoperit o cărămidă pe care erau imprimate urmele tălpilor unor copii care se jucau în urmă cu circa 1.800 de ani pe lutul moale al fundaţiei abia turnate. Descoperirea a fost făcută în timpul săpăturilor de la clădirea procuratorului financiar al Daciei Apulensis, din zona Forului roman. Arheologii susţin că urmele tălpilor de copii datează din ultima fază de construcţie romană a edificiului, din secolele II – III. Ele ar fi fost imprimate în timpul în care cărămizile din lut se aflau puse la uscat, iar copiii se jucau în acel loc. Descoperirea este una rară, susţin secialiştii.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: