Povestea celor 30 de kilograme de aur dispărute, pentru care statul a obţinut daune de 5,2 milioane de dolari

Povestea celor 30 de kilograme de aur dispărute, pentru care statul a obţinut daune de 5,2 milioane de dolari

Sarmizegetusa Regia a fost mulţi ani scormonită de căutătorii de comori. ADEVĂRUL

Detalii puţin ştiute au ieşit la iveală după finalizarea procesului în care statul român a cerut despăgubiri de peste 5,2 milioane de dolari unor căutători de comori care au traficat pe piaţa neagră un tezaur uriaş furat din Sarmizegetusa Regia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea de Apel Alba Iulia a publicat motivarea sentinţei prin care, în 14 aprilie, Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, doi căutători de comori condamnaţi pentru furtul şi traficarea unui tezaur de 3.600 de monede antice de aur, provenite din Sarmizegetusa Regia, sunt obligaţi să achite despăgubiri statului român în valoare de peste cinci milioane de dolari.

Fotografii document din Sarmizegetusa anilor ´80. Heliportul lui Ceauşescu şi fetele la plajă FOTO

Patru cetăţi dacice unice în lume. Ce se întâmplă cu locurile pline de enigme din Munţii Orăştiei VIDEO

Fagi uriaşi tăiaţi la Sarmizegetusa. Şirul lung de distrugeri cauzate de prăbuşirile arborilor FOTO

Cei doi ar fi descoperit comoara de peste 30 de kilograme de aur în 1998, după ce timp de mai mulţi ani echipele de braconieri au scormonit fostele aşezări dacice. Au fost daţi de gol după ce au arătat o parte din galbeni unui pădurar, cu care s-au întâlnit în apropiere de Sarmizegetusa Regia, în ziua în care au făcut descoperirea. În decembrie 2016, Curtea de Apel Alba Iulia i-a condamnat pe Darius Baci la patru ani şi patru luni de închisoare şi pe Mircea Mihăilă la patru ani de închisoare, pentru traficarea mai multor tezaure de aur dacic. Din 2017, Ministerul Culturii s-a îndreptat împotriva celor doi printr-un proces civil, în care a solicitat despăgubiri de peste cinci milioane de dolari, pentru cele 3.600 de monede de aur traficate.

„Se poate conchide că valoarea monedelor constituind Tezaurul de la Muncel, emise prin sec. II - I î. Chr., în atelierele de la Istros, Tomis, Kalatis şi Byzantion sustrase din situl arheologic UNESCO, Sarmizegetusa Regia, dispersate pe piaţa de antichităţi şi valorificate prin case de licitaţii de prestigiu din Europa şi America, este inestimabilă, fiind de apreciat că determinarea valorică a acestora s-a făcut la o sumă modică, de numai 1.460 USD pe piesă (...). Aşadar, deşi prejudiciul creat patrimoniului naţional – categoria juridică Tezaur, determinat valoric, după următorul calcul: 3.572 monede x 1.460 USD/bucată, la suma de 5.215.120 USD, reprezentând contravaloarea unui număr de 3.572 stateri de aur pseudo-Lysimacos, în realitate, acest prejudiciu este mult mai mare, interesul amatorilor sau pasionaţilor de antichităţi putând devansa orice închipuire, în considerarea caracterului rarisim al pieselor, a vechimii lor şi, nu în ultimul rând, al originii lor inedite: tărâmul fabulos al Daciei mitice”, arătau reprezentanţii Ministerului Culturii.

Peste 3.500 de monede antice, de negăsit

Darius Baci a respins pretenţiile Ministerului Culturii, invocând, printre altele, faptul că nu se poate stabili cu certitudine existenţa prejudiciului, iar acesta nu poate fi evaluat în prezent.„Prin expertiza de specialitate efectuată în cauză, nu au putut fi evaluate fizic decât un număr de 28 de monede, a căror existenţă a putut fi demonstrată. În ceea ce priveşte celelalte monede (3.572), acestea nu au fost niciodată expertizate fizic, cântărite, evaluate, iar valoarea lor a fost stabilită în mod abstract, aleator, existând o presupunere teoretică cu privire la valoarea apartenenţa lor la un lot. Nu există probe certe cu privire la vinovăţia pârâtului, existenţa faptică a unui număr de 3.565 monede de tip pseudoLysimachos, numărul exact al acestora şi nici cu privire la împrejurarea că cele 28 de monede recuperate până în prezent de Statul Român au fost descoperite la Sarmizegetusa şi fac parte din cele 3.600 despre care se se prezumă că au făcut parte din tezaur”, a arătat acesta în întâmpinare.

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Tribunalul Hunedoara, pe fond, şi Curtea de Apel Alba Iulia, la apel, au decis că foştii braconieri, trimşi în închisoare, trebuie să achite Statului Român suma de 5.215.120 de dolari SUA sau să restituie un număr 3.572 monede aur, de tip Lysimach, braconate din situl arheologic Sarmizegestusa-Regia, situat în Munţii Orăştiei. Pe lângă acestea, instanţa din Alba Iulia i-a obligat pe cei doi să mai achite Ministerului Culturii şi suma de 22.905 euro reprezentând suma cheltuită de către instituţie pentru recuperarea a 28 de stateri (monede antice) aparţinând tezaurului descoperit şi furat de cei doi din situl arheologic Căprăreaţa.


Stateri Lysimah. Foto: PCA Alba.


Liviu Darius Baci şi Mircea Mihăilă, împreună cu Florin Sebastian Zvîncă şi Romică Hîndorean, au fost acuzaţi de furtul unui tezaur monetar de peste 3.600 de monede antice din aur. Cele peste 30 de kilograme de monede Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA, afirmă anchetatorii. Un alt tezaur care ar fi fost traficat de cei patru, estimat la 100.000 euro, este alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur, fiind sustras în 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna.

Povestea furtului şi traficării comorii începe în anii 1990 şi îi are ca protagonişti pe Darius Baci, un fost miner în Exploatarea auriferă Certej, şi pe prietenul său Mircea Mihăilă, o persoană fără ocupaţie la acea vreme. Cei doi au emigrat în 1990 în Austria şi au locuit împreună într-un lagăr din Viena, destinat cazării emigranţilor din Europa de Est. Aici l-au întâlnit şi pe Ioan Nedelcu zis Chiru, fratele Lui Nedelcu Mugur Niu şi prieten din copilărie cu Mircea Mihăilă, ambii condamnaţi într-un alt dosar al traficanţilor de comori dacice, în care au fost acuzaţi de furtul şi traficarea brăţărilor dacice din aur. În Austria, Mircea Mihăilă şi Darius Liviu Baci l-au cunoscut şi pe sârbul Duşan Djuric, intermediar de tranzacţii cu monede şi artefacte.


Colierul cu pandantive descoperit de căutătorii de comori. Foto: Ministerul Public

Febra aurului din Deva anilor 1990

În anii 1994 şi 1997, Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă au revenit în Deva, unde se ocupau cu schimbul valutar la negru, fără a avea surse licite şi stabile de câştig. În mediul interlop al judeţului Hunedoara, au aflat despre oportunităţile de îmbogăţire prin sustragerea unor tezaure din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei. Această informaţie, spun procurorii, i-a motivat să-şi cumpere detectoare de metale şi să practice braconajul arheologic, în speranţa că vor localiza şi sustrage un tezaur care să le schimbe starea materială şi viaţa.

În primăvara anului 1998, în perioada sărbătorilor de Paşti, cei doi au fost surprinşi de pădurarul cantonului silvic din zonă, în timp ce efectuau în ţinută de camuflaj detecţii neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia. I-au cerut pădurarului relaţii privind locul unde se afla sectorul arheologic „Căprăreaţa”, despre care deţineau informaţia că în anul 1970, la exploatarea parchetului lemnos, muncitorii au găsit o monedă Koson din aur. „Timp de aproape şaptesprezece decenii nu s-au mai semnalat monede „Koson" sau ale lui Lysimach printre descoperirile de pe dealul Grădiştei sau din regiunea munţilor Orăştiei. În septembrie 1970 un muncitor a găsit la est de terasa sanctuarelor, în afara zidurilor, la distanţă de circa un kilometru, o monedă de aur Koson", informa arheologul Iudita Winkler, într-un studiu publicat în 1972.

Ajutaţi de localnici, de interlopii din Deva şi de sârbi

În perioada următoare obţinerii acestor informaţii, pentru a-şi spori şansele de atingere a scopului, învinuiţii au iniţiat o asociaţie infracţională având drept scop localizarea şi sustragerea tezaurelor protejate, la care au aderat apoi doi localnici, dintre care unul ştia de la socrul său locul unde a descoperit moneda Koson în 1970, fraţii Nedelcu, sârbul Duşan Djuric şi alţi interlopi cu preocupări în domeniul braconajului arheologic.

Activitatea de braconaj a grupării devenise notorie pentru autorităţile locele, la sfârşitul anilor 1990, iar Alexandru Gogan, fost şef de post de la Orăştioara de Sus, anchetat în prezent, dar şi un maior din Orăştie, au fost de acord să sprijine demersurile căutătorilor de comori, afirmau anchetatorii. Marea lovitură a fost dată de Baci şi Mihăilă în vara anului 1998.

Lovitura vieţii pentru braconieri

Pădurarul Vasile Boldea audiat de anchetatori a relatat că la începutul lunii august 1998, când se afla cu muncitorii la lucrări în pepiniera silvică de la Grădiştea de Munte, i-a văzut într-o seară pe Mircea Mihăilă şi pe Darius Liviu Baci, în stare de bună dispoziţie, coborând dinspre Sarmizegetusa Regia, din zona „Căprăreaţa”, însoţiţi de doi localnici, luaţi drept călăuze. Fiecare avea câte un rucsac încărcat cu detectoarele şi cu un tezaur monetar. Pădurarul i-a însoţit până la maşini, iar pe drum Darius Liviu Baci i-a spus că au descoperit un tezaur de peste 3.000 monede „în Şesul Căprăreţei, chiar lângă cărare”, apoi a scos din rucsac „un pumn de monede din aur”, pe care i le-a arătat, aşezându-le pe acelaşi rucsac, în portbagaj. Conform declaraţiei martorului „cele mai multe monede erau de tipul Lysimach, având pe avers capul unui rege, cu plete mari şi pe revers o zeiţă aşezată pe tron, iar alte monede erau de tipul Pharnakes”. Fiecare monedă cântărea peste 8 grame şi a fost recunoscută de pădurar, în planşele fotografice şi după recuperarea a 27 dintre monede.


Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Locul comorilor dacice

Ulterior, pădurarul şi un alt localnic, Traian Stănilă, i-au condus pe anchetatori la locul descoperirii şi au indicat groapa de braconaj situată în terasa din sectorul arheologic Şesu’ Căprăreţei, zonă marcată cu menţiunea „GROPI → 44 M”, încrustată pe scoarţa unui arbore situat lângă poteca de acces dinspre sectorul Căprăreaţa spre zona sacră a Sarmizegetusei Regia. Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, terasa se află în proximitatea zonei unde fraţii Nedelcu au furat în 6 mai 2000 şi 26 mai 2001, tezaurele de 10 brăţări (la Muchea Căprăreţei), respectiv cinci brăţări spiralice din aur (După Muchea Căprăreţei – La Bazine), parţial recuperate de organele judiciare şi depuse la Muzeul Naţional de Istorie a României. Zona „Şesu’ Căprăreţei” a fost cercetată la începutul anilor 1970 de arheologii conduşi de Constantin Daicoviciu, după ce, la corhănitul buştenilor din exploatarea forestieră de la Sarmizegetusa s-au descoperit unelte dacice de făurărire. Cercetările au dus la dezvelirea unui mare atelier de făurărie, cu unelte, şi a 1.000 de kilograme de fier în lupe, informa istoricul Constantin Daicoviciu. Arheologii nu au găsit, însă, aur.

Comori traficate pe filiera sârbă

Potrivit anchetatorilor, în perioada august 1998 - aprilie 1999, Darius Baci şi Mircea Mihăilă au căutat în Ungaria şi Serbia cumpărători pentru valorificarea comorii. Au intrat în legătură cu Goran Andelkovic, un afacerist din Banatska Palanka - Serbia, patronul unui restaurant de pe malul Dunării, care la acea vreme era refugiat la Arad în contextul bombardamentelor NATO din Serbia. Cei doi l-au anunţat printr-un intermediar, anchetat în alt dosar, despre faptul că au „marfă”. Întâlnirea a avut loc în Timişoara. Devenii i-au condus pe intermediarii Goran Andelkovic şi Duşan Djuric într-un apartament situat în Timişoara, unde le-au prezentat marfa: 3.600 stateri Lysimach, Asander şi Pharnakes, tezaur având greutatea de 30 de kilograme.

În continuare, în mai - iunie 1999, tezaurul a fost tranzacţionat de Darius Baci şi Mircea Mihăilă cu Duşan Djuric, la Hotelul Continental din Timişoara, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Tezaurul a fost apoi transportat de intermediarul sârb cu autoturismul său, în loturi de câte 200 - 400 monede, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac şi a fost valorificat prin alţi intermediarii sârbi unei case de antichităţi din München, colecţionarului Frank Sternberg din Zürich şi altor dealeri din München, Chicago, New York, la preţul de 3.000.000 mărci germane.

Primele loturi ale tezaurului de 3.600 stateri din aur sustras din situl Sarmizegetusa Regia au fost vândute la licitaţia Triton III, din 1 decembrie 1999. Un lot de 1000 stateri a fost cumpărat de la gruparea de traficanţi sârbi de obiecte antice de colecţionarul Frank Sternberg din Zürich, fiind examinat, în anul 2000, la cererea fiicei sale, Claudia Sternberg, de un expert britanic. Specialistul a constatat următoarea structură: monede Lysimach din aur emise la Tomis, Callatis, Histria, Bizantion erau necirculate, unele fiind bătute cu ştanţa uzată, descentrate sau bătute strâmb. Lotul mai conţinea două tipuri de monede Asander (emise ca rege şi ca arhon), precum şi monede Pharnakes.

Cum au prosperat traficanţii de comori

La scurt timp după primele tranzacţii, viaţa celor doi traficanţi de comori s-a schimbat. Astfel, în iunie 1999, Darius Baci, care nu avea alte surse de venit, a depus în bancă, o primă sumă de 100.000 mărci germane. La scurt timp a devenit om de afaceri, a cumpărat o spălătorie auto pe care a modernizat-o. Şi-a achiziţionat un Mercedes de lux, a petrecut Revelionul în Tunis, a devenit acţionar la BRD şi sponsor al Primăriei Deva, a mai investit 100.000 de mărci în maşini de lux, excursii în ţări exotice şi afaceri.

În prezent, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă. Astfel, „sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; cinci scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Secretele carierei de andezit a dacilor. Roca vulcanică din Sarmizegetusa Regia, adusă de la zeci de kilometri VIDEO

A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România

Tenebrele cetăţilor dacice, dezvăluite de Vladimir Brilinsky, omul care a găsit matriţa unică în lume

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările