Patru cetăţi dacice unice în lume. Ce se întâmplă cu locurile pline de enigme din Munţii Orăştiei VIDEO

Patru cetăţi dacice unice în lume. Ce se întâmplă cu locurile pline de enigme din Munţii Orăştiei VIDEO

Turn la Cetatea Costeşti. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Alături de Sarmizegetusa Regia, capitala dacilor, alte patru cetăţi dacice din Munţii Orăştie - Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie şi Băniţa - impresionează prin unicitatea lor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alături de Sarmizegetusa Regia, alte patru cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au intrat în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, printr-o lege intrată în vigoare în urmă cu un an.

Cetatea dacică Blidaru a fost profanată de amatorii de ritualuri mistice. Distrugeri iremediabile în situl UNESCO

A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România

Tenebrele cetăţilor dacice, dezvăluite de Vladimir Brilinsky, omul care a găsit matriţa unică în lume

Românii vor mai avea însă de aşteptat până când situaţia aşezărilor, incluse de peste două decenii în patrimoniul mondial UNESCO, se va îmbunătăţi.

Chiar dacă nu găsesc pază permanantă, îngrijitori, trasee turistice amenajate şi monumente „reparate” după ce au fost vandalizate, cei care vizitează cetăţile Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie şi Băniţa pot găsi numeroase motive de satisfacţie. Cetăţile dacice păstrează vestigii antice preţioase, monumente unice, iar împrejurimile lor sunt spectaculoase.

Iată câteva dintre particularităţile lor:

Cetatea Blidaru – înconjurată de turnuri antice

Cetatea dacică Blidaru a fost construită în secolul I î.Hr. şi a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor. Potrivit arheologilor, în jurul cetăţii Blidaru se aflau mari cartiere cu terase tăiate în trepte, legate între ele prin reţele de drumuri, iar în apropiere, în locul numit Pietroasa lui Solomon, a existat o zonă sacră, cu mai multe temple.


Cetatea Blidaru Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

„Cele 20 de turnuri din jurul cetăţii apărau cetatea din toate direcţiile, dar în acelaşi timp erau reşedinţe cu inventar bogat, care atestă o viaţă bună pe timp de pace”, informa arheologul Aurora Peţan, pe pagina sa de Facebook. La Blidaru, vizitatorii pot vedea cum arăta una dintre marile cisterne de alimentare cu apă păstrate din vremea dacilor. În Poiana Perţii, un loc învecinat cetăţii dacice Blidaru, se află unul dintre cele mai impresionante turnuri antice, puţin cercetat de-a lungul timpului.

Cetatea Costeşti – şi „palatele” sale

Cetatea Costeşti este considerată de unii arheologi drept cea mai veche cetate dacică din Munţii Orăştiei. A fost ridicată în vremea regelui Burebista şi a servit ca fort militar, dar şi ca aşezare civilă. La fel ca şi celelalte cetăţi dacice, a fost devastată în anii războaielor de cucerire a Daciei de către romani (101 - 106).


Turn locuinţă la Cetatea Costeşti. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Mai multe dintre construcţiile sale (două turnuri - locuinţă, bastioane, patru sanctuare, ruinele unei cisterne de apă, ziduri) sunt vizibile şi în prezent, deşi s-au degradat, mai ales în ultimii ani. Cele mai faimoase monumente de la Costeşti sunt cele două turnuri, aflate la circa 100 de metri unul de celălalt pe culmea dealului. „Palatele” folosite ca reşedinţe pentru căpeteniile dacilor au fost ridicate din blocuri de calcar, continuând apoi pe verticală cu un zid din cărămizi arse, pentru acoperiş folosindu-se ţigle masive din lut ars, susţin arheologii.

Piatra Roşie – drumul antic pavat

Cetatea dacic Piatra Roşie a fost ridicată pe stâncă deasupra Văii Luncanilor în vremea regelui Burebista, iar multe dintre vestigiile sale nu şi-au dezvăluit încă secretele. Un astfel de monument din Patra Roşie este „drumul pavat”, unul dintre cele mai bine conservate elemente de arhitectură din situl UNESCO.


Drumul pavat al Cetăţii Piatra Roşie Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Pe o distanţă de aproape 40 de metri, pot fi văzute rămăşiţele bine conservate ale drumului cu trepte de piatră, care urcă spre platoul cetăţii. Istoricul Constantin Daicoviciu susţinea că drumul pavat începea de la intrarea în incinta II a cetăţii, adică ar fi avut o lungime cu 100 de metri mai mare decât cea vizibilă în prezent, însă alţi arheologi i-au contrazis susţinerile. În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe scuturi de fier antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice, precum şi un bust de bronz al zeiţei Bendis.


 

Cetatea Băniţa – „cuibul de vulturi al dacilor”

Aflată la intrarea în Valea Jiului, cetatea dacică Băniţa a rămas cea mai greu accesibilă aşezare dacică, deşi la poalele ei trece drumul naţional Haţeg – Petroşani şi calea ferată Simeria – Petroşani. Fortificaţia cuprinde mai multe construcţii cu caracter militar, iar de la înălţimea de peste 900 de metri a versantului, călătorii pot vedea panorama Văii Jiului şi a Masivului Parâng şi depresiunea Ţării Haţegului, mărginită de masivele Retezat şi Şureanu.


Cetatea dacică Băniţa Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Sub cetatea Băniţei se află un loc la fel de spectaculos: Peştera Bolii, de firma unui tunel cotit, cu o lungime de aproape 500 de metri. Peştera Bolii a fost folosită încă din perioada interbelică drept loc pentru concerte şi reprezentaţii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei.

Preluate de Consiliul Judeţean Hunedoara

Legea privind noul regim juridic al cetăţilor dacice aflate în patrimoniul cultural mondial UNESCO a intrat în vigoare la sfârşitul lunii martie 2020. De atunci, alături de Sarmizegetusa Regia – aflată din 2013 în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, alte patru situri arhologice din Munţii Orăştiei urmau să intre în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara.


Priveliştea cetăţii Piatra Roşie. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Potrivit legii, autorităţile judeţene din Hunedoara aveau obligaţia să preia, să inventarieze, să înscrie în domeniul public judeţean şi să asigure administrarea cetăţilor dacice Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Piatra Roşie şi Băniţa, iar cetatea dacică de la Căpâlna va trece în administrarea Consiliului Judeţean Alba. 

Legea prevede şi ca autorităţile judeţene aibă obligaţia să protejeze, să conserve şi să pună în valoare Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, să asigure paza monumentelor istorice, a zonei de protecţie a acestora, să stabilească mijloacele de protecţie şi să monitorizeze punerea în aplicare a acestora. 

În acest timp, Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Jandarmeriei Române, are obligaţia să asigure măsurile de ordine şi siguranţă publică, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.


Priveliştea cetăţii Băniţa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Ce se întâmplă cu cele patru cetăţi dacice

Procedurile de preluare în administrare de către CJ Hunedoara a siturilor Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Piatra Roşie şi Băniţa au început în 2020, dar sunt de durată, fiind necesare exproprieri ale unor terenuri pe care se află aşezările şi care nu au fost în proprietatea statului român.


Cetatea Costeşti Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

„Până în prezent au fost identificaţi majoritatea proprietarilor şi administratorilor terenurilor din zona celor patru cetăţi dacice şi au fost evidenţiate parcelele. 

Au fost parcurşi deja paşii pentru atestarea construcţiilor în patrimoniul judeţului (atestatul a fost primit de la Institutul Naţional al Patrimoniului) şi este întocmită fişa monumentelor. 

Totodată, se parcurg paşii prevăzuţi de Legea nr. 255/ 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu modificările şi completările ulterioare. 

La încheierea etapei de identificare a tuturor proprietarilor şi evidenţiere a parcelelor, Consiliul Judeţean Hunedoara va organiza o şedinţă publică la care sunt invitaţi deţinătorii de terenuri, urmată de declanşarea procedurii de expropriere efectivă”, a transmis Consiliul Judeţean Hunedoara.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Peştera Cioclovina, sanctuarul antic plin de mistere care a ascuns o comoară nepreţuită

Misterul unui craniu de acum 33.000 de ani, descoperit într-un sat din Hunedoara, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, desluşit

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările