Marile enigme ale Germisarei, unde dacii şi romanii ofereau aur zeilor. Fenomenul straniu remarcat aici VIDEO

Marile enigme ale Germisarei, unde dacii şi romanii ofereau aur zeilor. Fenomenul straniu remarcat aici VIDEO

Ruinele Germisarei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În vechea Germisara, acum Geoagiu Băi, turiştii găsesc rămăşiţe ale unei staţiuni antice înfloritoare, dar şi câteva locuri pline de mistere.

Ştiri pe aceeaşi temă

Geoagiu Băi, staţiunea de la marginea oraşului Geoagiu, este cunoscută pentru izvoarele sale termale şi pentru vestigiile sale antice din epoca romanilor.

GALERIE FOTO - GEOAGIU

VIDEO - GEOAGIU BĂI, IMAGINI AERIENE

Locul vizitat anual de zeci de mii de români păstrează o mulţime de enigme.

Secretele carierei de andezit a dacilor. Roca vulcanică din Sarmizegetusa Regia, adusă de la zeci de kilometri VIDEO

Pompeii de la poalele Retezatului. Cum arăta Ulpia Traiana Sarmizegetusa în secolul al XIX-lea: „O mulţime de obiecte preţioase erau cărate de acolo”

Aurul de pe fundul bazinului de la Germisara

Rămăşiţele celor mai vechi băi termale din regiune, numite Germisara în vremea romanilor, pot fi văzute în centrul staţiunii, Germisara a fost părăsită după retragerea romanilor din Dacia, iar până în Evul Mediu nu mai există informaţii documentare despre ea. La mijlocul secolului al XVI-lea, un document arăta că Ioan Sigismund Zápolya, regele Ungariei, a amenajat aici un loc de baie curativă pe care îl folosea adeseori.

Staţiunea înfiinţată peste ruinele SPA-ului antic de la Germisara s-a dezvoltat la începutul secolului trecut. În deceniile următoare, noile construcţii au acoperit, potrivit arheologilor, o parte însemnată din teritoriul vechii aşezări. Izvoarele termale care ajungeau în trecut şi în bazinul natural au fost captate şi folosite la alte bazine.

La sfârşitul anilor ´80, fundul craterului a fost reamenajat şi transformat într-o piscină construită din beton, care nu are însă nimic în comun cu înfăţişarea arhaică a bazinului. În timpul lucrărilor au fost scoase la iveală cele mai importante tezaure din zonă: cel puţin opt plăcuţe votive de aur, pe care oaspeţii antici ai staţiunii le aduceau ca ofrande zeităţilor.

 


Geoagiu Băi, imagini aeriene. ADEVĂRUL

„Sunt confecţionate din foiţe de aur de 22 de de carate, cu grosimea de un mm sau mai puţin, în tehnica ”au repousse”, cu ajutorul unei matrice de lemn. Şapte dintre aceste plăcuţe au fost depuse în izvorul de la Germisara ca ofrandă adusă nimfelor apelor de aici de către persoane ce s-au vindecat îmbăindu-se în aceste ape termale. Cea de a opta plăcuţă a migrat circa 18 metri prin canalul de legătură dintre sursa de apă şi bazinul mare al complexului termal”, informau arheologii de la Muzeul din Deva, unde se află şapte astfel de artefacte. Numele celor care au depus plăcuţele votive era inscripţionat pe ofrande.


Plăcuţe votive de la Germisara. ADEVĂRUL

„Cea mai interesantă inscripţie din punctul nostru de vedere este următoarea: ”Nimfelor le-a pus (ca ofrandă) Decebalus, fiul lui Lucius”. Această inscripţie se poate data în a doua jumătate a secolului II probabil în timpul domniei împăratului Marc Antoniu sau Commodus, cel care a depus-o făcând parte din a doua sau a treia generaţie de daci din provincie, era înstărit pentru că altfel nu îşi putea permite o ofrandă aşa de scumpă şi era destul de bine romanizat căci se închina nimfelor”, arătau reprezentanţii muzeului devean.

 


Termele de la Germisara. ADEVĂRUL

 

În muzeul din Deva sunt expuse şapte plăcuţe, iar la muzeul din Alba Iulia se află cea de-a opta. În 2014, alte trei plăcuţe votive de aur, despre care specialiştii susţin că provin din aceeaşi zonă, au fost scoase la licitaţie publică de o familie din judeţul Alba, cu preţul de pornire de 85.000 de euro. Posesorii artefactelor susţineau însă acestea că nu provin de la Germisara. Din cele circa 100 de plăcuţe votive cunoscute până în acest moment pe vechiul teritoriu al Imperiului roman, două sunt de bronz, 91 de argint şi 11 de aur, informează arheologii.
 

Fenomenul luminos din Rotonda

Rotonda din Geoagiu se numără printre cele mai vechi biserici din România. Ar fi fost construită în secolele XI-XII. Potrivit unei legende, la întoarcerea din Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului, cavalerii templieri au ajuns în aceste locuri, iar în semn de recunoştinţă faţă de ospitalitatea oamenilor au ridicat biserica. Zidurile Rotondei au lăsat locul unor ferestre ciudate.

Ele creează un fenomen luminos care i-a făcut pe unii cercetători să susţină că aşezarea medievală se comportă ca un imens ceas solar. În luna mai, când razele soarelui trec printr-una dintre ferestrele Rotondei şi se revarsă printr-o altă fereastră, se spune că este luminat chiar locul unde templierii ar fi ţinut o întâlnire de taină şi ar fi îngropat o comoară.

 


Rotonda, Geoagiu. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

 

Comoara Rotondei nu a fost descoperită, în schimb arheologii care au cercetat situl, timp de un deceniu, au descoperit aici o necropolă veche de nouă secole, cu zeci de morminte. Unul dintre ele conţinea scheletul unei tinere, peste care se afla suprapus scheletul unui copil mic, probabil un nou-născut, completau arheologii.

„Cei doi, mamă şi copil, au fost înhumaţi deodată. La femeie, pe unul dintre degetele de la mâna stângă, s-au descoperit două inele de aur, iar pe craniul copilului s-au aflat peste o sută de mici pandantive confecţionate din foiţă de aur; aceste ultime piese sunt prevăzute fiecare cu câte o gaură la o extremitate, prin care trecea un fir suport din sârmă de argint aurit. Despre obiectele recuperate de la cei doi defuncţi, deocamdată, reperele pe care le avem permit aprecierea după care ele ar putea aparţine sec. XVI-XVII”, se arată în raportul publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice, în urma unei campanii arheologice condusă de Gheorghe Petrov.


Rotonda. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Rotonda de la Geoagiu a fost iniţial o capelă nobiliară, ridicată probabil din iniţiativa familiei Akoş, despre care documentele medievale o pomenesc ca fiind proprietara domeniului. Potrivit istoricilor, Rotonda a fost folosită şi ca biserică, apoi a fost transformată în capelă, pentru că în vecinătatea ei, în secolul al XVI-lea, a fost ridicată o biserică în stil gotic, aparţinând Eparhiei Reformate.

Biserica reformată din Geoagiu are o lungime de 20 de metri, o lăţime de zece metri şi un turn înalt de circa 20 de metri, încuiat complet: fără uşă, fereastră sau lucarnă. În zidurile vechii biserici au fost încastrate mai multe monumente funerare romane, iar în componenţa ei au intrat cinci lei funerari.


Biserica medievală reformată. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Un monument aparte păstrat în zidurile bisericii înfăţişează o familie romană, compusă din mamă, tată şi doi copii. Aceştia din urmă sunt redaţi în ţinuta unor elevi, având asupra lor rechizite şcolare. Numeroase alte monumente romane descoperite la Geoagiu au fost distruse ori au dispărut de-a lungul timpului. Recent, atât biserica, dar şi capela medievală, au fost restaurate.

Cascada Clocota - locul unde apele nu îngheaţă

În zilele de vară, Cascada Clocota din Geoagiu Băi devine unul dintre cele mai aglomerate locuri din staţiune, căutat de turişti şi de amatorii de fotografii. Căderea de apă de peste 20 de metri oferă o privelişte atractivă, pentru că izvoarele termale au spălat rădăcinile unor copaci din partea de sus a platoului, care s-au prăbuşit şi au creat „trepte” verticale succesive pe întreaga înălţime a cascadei.


Cascada Clocota. ADEVĂRUL

Peste faldurile cascadei, s-au dezvoltat muşchi şi plante atârnătoare, care dau cascadei un aspect aparte. Apa Clocotei colectează toate izvoarele termominerale din zonă, iar datorită temperaturii, aici cresc plante specifice apelor termale. Izvoarele termale ce se revarsă în râul Clocota fac ca apa acestuia, renumită pentru puritatea ei, să nu îngheţe.

Drumul roman şi castrul Germisarei

În apropiere de Germisara, un drum antic pavat, construit de romani, s-a păstrat 19 secole. Urmele drumului care ducea la termele romane de la Germisara (Geoagiu-Băi) şi care se mai păstrează şi astăzi, vorbesc despre o viaţă socială şi chiar mondenă foarte activă pe aceste locuri, în timpul ocupaţiei romane, informau arheologii.

„Drumul roman avea rol de legătură cu castrul de la Cigmău, fiind un drum pavat cu dale poligonale (via silica stratae) iar în unele locuri arheologii au descoperit că adâncimea drumului are şi 70 de centimetri, lucru care justifică păstrarea intactă a aleilor până acum. Drumul era prevăzut cu rigole care colectau apele pluviale. În epoca romană, drumurile amenajate erau generic numite "via stratae", deoarece erau construite din mai multe straturi. În prezent mai există doar această porţiune în lungime de 165 metri”, arătau reprezentanţii Asociaţiei Terra Dacica Aeterna, de reconstituire istorică.

 


Castrul Germisarei. ADEVĂRUL

În vecinătatea oraşului Geoagiu, pe malul Mureşului, a supravieţuit timpului şi castrul roman de la Cigmău. Până la începutul anilor ´90, cea mai mare suprafaţă a fostei tabere militare romane a fost destinată lucrărilor agricole, în timp ce piatra vechilor monumente antice a fost folosită de localnici în propriile gospodării.

Arheologii au stabilit că vechiul castru avea un rol important în Antichitate, fiind înfiinţat pentru apărarea drumului imperial care lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia şi Apulum, şi exploatările aurifere din Apuseni. În prezent, o mare parte a sitului a rămas acoperită cu mărăcini, iar cei care vizitează aşezarea găsesc aici nenumărate gropi săpate de căutătorii de comori.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Uriaşa moştenire romană a Hunedoarei. Cum sunt devastate fostele oraşe, terme, drumuri şi castre antice VIDEO

Villa rustica şi necropola antică de pe malul Lacului Cinciş. Secretele marilor descoperiri din ţinutul minelor dacice

Cetatea dacică supraetajată care i-a uluit pe arheologi: „Nicio aşezare nu se poate compara cu ce e aici” VIDEO

Cât aur a fost furat din Sarmizegetusa. Comorile dacice depăşesc producţia pe doi ani a unei faimoase mine de aur

Drumul spre Sarmizegetusa Regia a fost refăcut. Ce găsesc oaspeţii fostului oraş antic din munţi VIDEO

 

 

Geoagiu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Geoagiu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Casă. Geoagiu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Lei. Geoagiu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Rotonda. Geoagiu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Cascada Clocota. Geoagiu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările