Cinci locuri de vis din Hunedoara care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Cinci locuri de vis din Hunedoara care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Castelul Corvinilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.

Castelul Corvinilor şi-a confirmat statutul de cel mai vizitat monument istoric din judeţul Hunedoara. În primele două luni ale acestui an, numărul celor care au ajuns la Hunedoara pentru a-l vizita a crescut simţitor.

“Începutul anului 2016 confirmă tendinţa crescătoare a numărului de turisti care vizitează Castelul Corvinilor, chiar şi în extrasezon. Dacă în anul 2013, în lunile ianuarie si februarie, cumulat, Castelul Corvinilor era vizitat de 2000 de turişti, ianuarie si februarie 2016 a înseamnat de cinci ori mai multi vizitatori, si anume 10.200, cu 2700 mai mulţi decât aceeaşi perioada a anului 2015. Estimarile noastre pentru anul 2016 însumează o cifra de turişti de peste 330.000”, a informat Muzeul Castelului Corvinilor.

Administratorii monumentului istoric şi reprezentanţii Primăriei Hunedoara susţin că în timpul verii, gradul de ocupare al unităţilor de cazare din Hunedoara este de 90 la sută, iar tour operatorii care doresc să aducă turişti în Hunedoara solicită deseori camere în hoteluri de 4 şi 5 stele. În ultimele luni, primăria a emis şase certificate de urbanism pentru construcţia de unităţi de cazare. Castelul Corvinilor a fost construit în secolul XV, în vremea lui Ioan de Hunedoara, în locul unei fortăreţe vechi de pe Dealul Sânpetru. Urmaşii voievodului transilvan şi principii care au domnit în Transilvania i-au adus numeroase modificări şi îmbunătăţiri. Castelul are o poveste fascinantă, iar de-alungul timpului a fost locul unor evenimente importante. Incendiile şi restaurările ulterioare i-au schimbat înfăţişarea, iar în prezent este condiderat un monument măreţ cu o arhitectură complexă.

Castelul Corvinilor nu este singura atracţie turistică de top a Hunedoarei. Alături sunt cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, dintre care Sarmizegetusa Regia este considerată cea mai populară, Cetatea Devei, Ulpia Traian Sarmizegetusa şi Mănăstirea Prislop.

Sarmizegetusa Regia – Stonhenge-ul României
În Sarmizegetusa Regia, sunt aşteptaţi în acest an o mulţime de turişti, pentru că accesul spre fosta capitală a Regatului Dac, din Munţii Orăştiei, este mai facil, după modernizarea drumului.

Sarmizegetusa Regia a fost centrul economic, religios şi politic al Daciei, înainte de războaiele daco-romane din jurul anului 100. Oraşul antic, înconjurat de zidurile ce pot fi văzute şi în prezent, se întindea pe o suprafaţă de trei hectare, susţin istoricii, iar la poalele cetăţii, pe o rază de trei kilometri, se aflau numeroase aşezări civile. Mai mult, pe vârfurile munţilor care înconjurau Sarmizegetusa Regia, dacii au ridicat cetăţi de apărare, iar în vremurile de restrişte, populaţia îşi găsea adăpost în aşezarea din munţi. Templele şi sanctuarele din Sarmizegetusa Regia au fost dispuse pe două terase, iar istoricii au stabilit că au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care aşezarea s-a aflat în apogeul dezvoltării sale economice. Locurile sacre au fost construite din materiale aduse de la zeci de kilometri distanţă. Sarmizegetusa Regia a fost devastată, potrivit istoricilor, de legiunile romane. A fost incendiată, iar templele ei au fost distruse şi abandonate în cele din urmă.

Mănăstirea Prislop
În 2015, la Mănăstirea Prislop au ajuns sute de mii de turişti, iar satele din împrejurimi şi comunităţile din Hunedoara şi Haţeg au beneficiat de popularitatea aşezământului unde a fost înmormântat părintele Arsenie Boca. În acest an, ultimii kilometri ai drumului judeţean spre Mănăstirea Prislop vor fi modernizaţi, pentru a le facilita pelerinilor acceslul la mănăstire.
Mănăstirea Prislop, devenită celebră datorită faptlui că aici a slujit şi a fost înmormântat părintele Arsenie Boca, se află la aproximativ 10 kilometri de oraşul Haţeg şi la 20 de kilometri de Hunedoara, aparţinând de satul Silvaşul de Sus (Haţeg). Fost ctitor al aşezării în anii 1950, Arsenie Boca e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. În anii 1950, în vremea în care era stareţ şi apoi duhovnic la Prislop, a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. Oamenii vin şi se roagă la mormântul acestuia, mulţi cu credinţa că pelerinajul le va aduce bunăstare sau vindecarea unor afecţiuni.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Aflat la 15 kilometri de oraşul Haţeg, primul oraş al coloniştilor romani de pe teritoriul vechii Dacii impresionează prin întinderea sa şi măreţia vechilor temple şi a fostului amfiteatru. Un proiect derulat de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din deva ar putea reabilita amfiteatrul antic al Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, astfel încât aşezarea daco-romană să devină mai atractivă pentru vizitatori.


Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, între anii 108 şi 111 şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării din inima Daciei ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Ele amintesc de un oraş cosmopolit cu clădiri luxoase şi temple impunătoare şi cu o populaţie bogată. În secolul al doilea, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost ţinta atacurilor armate la care participau dacii liberi şi alte popoare. Invaziile şi răscoalele au fost suprimate de armatele romane, iar în cinstea victoriilor în Ulpia Traiana au fost ridicate mai multe monumente de for public. Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi. „Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia“, afirma arheologul Gică Băeştean, reprezentantul secţiei muzeale a sitului.

Cetatea Devei
În primăvara acestui an, proiectul de restaurare incintelor II şi III din Cetatea Devei, o investiţie de circa 10 milioane de euro, va fi finalizat, susţin reprezentanţii Primăriei Deva, iar cetatea medievală va reintra în circuitul turistic. Anul trecut aproape 130.000 de oameni au vizitat monumentul istoric, iar 2016 numărul lor va creşte, potrivit estimărilor administraţiei locale, pentru că accesul în cetate va fi posibil şi pe jos, nu doar cu telecabina. Timp de mai multe secole, Cetatea Devei a fost una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit. Conform documentelor din secolele trecute, cetatea Devei era compusă din trei incinte succesive, legate în spirală. Prima şi cea de-a doua incintă aveau forme ovoidale, iar cea de-a treia era reprezentată de un traseu semicircular. Pe latura sudică exista un palat datând, potrivit istoricilor, din secolul XIII, iar pe latura nordică o altă clădire supraetajată. În 1579, în cetatea Devei a fost întemniţat episcopul Francisc Dávid (1520 – 1579), predicatorul protestant şi episcopul întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania. David Francisc a murit la Deva în acelaşi an, în închisoarea în care fusese întemniţat pentru erezie.


Vă recomandăm şi:

Zece învăţături ale părintelui Arsenie Boca despre ispită: "Avem sămânţa ei în noi din cauza poftei trupeşti în care am fost zămisliţi"

Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.

Zece profeţii ale părintelui Arsenie Boca: moartea Ceauşeştilor, vărsarea de sânge de la Revoluţie, cutremure şi năpaste

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: