Cele mai frumoase şi neînţelese proverbe ale românilor. Cât de greu sunt de tradus „Banul e ochiul dracului“ sau „Bătaia e ruptă din Rai“

Cele mai frumoase şi neînţelese proverbe ale românilor. Cât de greu sunt de tradus „Banul e ochiul dracului“ sau „Bătaia e ruptă din Rai“

Români în straie populare, din urmă cu un secol. FOTO: Leopold Adler.

Folclorul românesc cuprinde un număr impresionant de vorbe de înţelepciune, a căror origine s-a pierdut de-a lungul secolelor. Traduse cuvânt cu cuvânt în alte limbi, multe dintre proverbele şi zicătorile românilor ar putea părea de neînţeles pentru străini.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cele mai multe dintre proverbele româneşti sunt anonime şi arhaice, au rimă, sunt redate într-un mod simplu şi sunt uşor de memorat, iar de-a lungul timpului nenumăraţi autori le-au cules şi le-au clasificat, încercând să le ofere sensuri cât mai largi.

Iată câteva dintre proverbele, vorbele din bătrâni şi zicătorile românilor, care luate ca atare, aşa cum au fost formulate, ar putea fi de neînţeles, pentru cei care ar încerca să le traducă în alte limbi.

Decât să fii bogat şi să n-ai ce mânca, mai bine sărac şi să ai bani mulţi.
A aduce la sapă de lemn.
A ajunge cuţitul la os.
A alerga după ciolan.
A arde gazul degeaba.
A băga mâna în foc pentru cineva.
A bate apa-n piuă.
A călca pe cineva pe bătătură.
A da bir cu fugiţii.
Cine are bani, bea şi mănâncă. Cine nu, stă şi se uită.
De la cel ce n-are, nici Dumnezeu nu cere.
Omul fară de bani e ca pasărea fără aripi. Când dă să zboare, cade jos şi moare.
Banul deschide uşile fără chei.
Pentru bani îşi vinde sufletul.
A despica firul în patru.
A duce cu preşul.
A face pe cineva cu ou şi cu oţet.
A fi răcit cobză.
A fi tras pe sfoară.
A împăcat capra cu varza.
A îngrăşa porcul în ajun de Crăciun.
A-l prinde pe Dumnezeu de picior.
A nu-şi cunoaşte lungul nasului.
A prinde cu mâţa-n sac.
A avea suflet de câine.
Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.
Banii fac bani şi păduchii tot păduchi.
Banul e ochiul dracului.
Bătaia e ruptă din rai.    
Brânză bună în burduf de câine
Capra bese şi oaia trage ruşinea.
Capul plecat, sabia nu-l taie.
Când mi-oi vedea ceafa.
Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
Ce are-n guşă - şi-n căpuşă.
Ce are sula cu prefectura?
Ce-i frumos şi lui Dumnezeu îi place.
Cine seamănă vânt culege furtună.
Colac peste pupăză.
Corb la corb nu scoate ochii.
Cuiva îi lipseşte o doagă. (Nu e întreg la minte)
Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.
E ruptă din stele.
Fiecare pasăre pe limba ei piere.
Fuge ca dracul de tămâie.
Îi sare ţandăra.
În ţara orbilor, chiorul este împărat.    
Meseria este brǎţarǎ de aur.
Minte de îngheaţă apele.
Nu mor caii, când vor câinii.
Ochii văd, inima cere.
Râde ciob de oală spartă.
Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
Să împaci capra cu varza.
Sărac cu duhul.
Sărac - lipit pământului.
Te-ai dus bou şi te-ai întors vacă.
Vrabia mălai visează.
Vrea să facă din rahat bici.    
Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
Zgârcit de-şi mănâncă de sub unghie.

Unul dintre cei mai importanţi folclorişti români care s-au dedicat studiului proverbelor, zicătorilor şi vorbelor de duh româneşti a fost Iuliu A. Zane (1865 - 1924). A tipărit Proverbele românilor, în zece volume, iar opera sa reprezintă una dintre cele mai complete lucrări dedicate înţelepciunii populare.


Vă recomandăm şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate. Unele dintre ele sunt legate de prezenţa animalelor fabuloase încrustate în artefactul antic din bronz: grifoni cu capete de lup şi cozi de leu, înfăţişări extrem de rare în arta popoarelor din Antichitate.

Cum au cosmetizat comuniştii vestigiile de la Sarmizegetusa Regia pentru Nicolae Ceauşescu. Intervenţia brutală a pervertit esenţa celebrei aşezări dacice

Nicolae Ceauşescu şi-a anunţat vizita la Sarmizegetusa Regia la începutul anilor ’80. În aşteptarea lui, vechea capitală a Daciei din Munţii Orăştiei urma să treacă printr-una dintre cele mai mari transformări: a fost „împodobită“ cu blocuri şi discuri din beton şi prefabricate. Lucrările au lăsat urme adânci.

Obiceiurile erotice ale strămoşilor noştri: femeile sarmaţilor ucideau pentru sex, soţiile tracilor erau sclave sexuale, geţii îşi luau câte 30 de neveste

Geţii aveau obiceiul să îşi ia mai multe soţii, la sarmaţi femeile care nu deprindeau mânuirea armelor şi nu ucideau erau pedepsite să nu se căsătorească, sciţii erau desfrânaţi, dar o parte a populaţiei suferea de afecţiuni sexuale, iar tracii îşi lăsau fiicele să ducă o viaţă libertină, înainte de căsătorie. Sunt doar câteva dintre relatările din Antichitate despre obiceiurile din viaţa privată a strămoşilor noştri.

Anecdote din Antichitate despre daci: au tăiat pădurea pentru a-i speria pe romani, fumau cânepă, iar un preot s-a prefăcut mort pentru a nu fi ucis

O serie de anecdote ce datează din Antichitate i-au prezentat pe daci în roluri mai puţin obişnuite. Autorii povestirilor scurte şi amuzante relatau despre cum au reuşit dacii să le înşele vigilenţa romanilor, de ce au renunţat la vin sau de ce trăgeau cu săgeţi spre cer, în timpul furtunilor.

Secretele calendarului dacic. Ce legături existau între templele din Sarmizegetusa Regia şi felul în care strămoşii noştri calculau trecerea timpului

Vechile temple din Sarmizegetusa Regia şi altarele celorlalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au dat naştere unei serii nemărginite de ipoteze şi interpretări. Unii istorici au atribuit sanctuarelor antice rolul de calendare, iar teoriile asupra modului în care strămoşii noştri măsurau trecerea timpului sunt numeroase.

Adevărul ascuns despre uneltele din fierăria dacilor, găsite în zona cetăţilor antice din Munţii Orăştiei

Cele peste 20 de unelte de fierărie antice, descoperite întâmplător în urmă cu o săptămână de jandarmi au dat naştere unor controverse. Jandarmii au declarat că piesele din vremea dacilor ar fi fost scoase la iveală după ce ploile au spălat pământul, dar au fost contrazişi de reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.

10 poveşti despre comorile din Ardeal: marele secret al lui Decebal, râpa cu galbeni şi blestemul de moarte al aurului

Aproape nu există sat în Ardeal din care să lipsească poveştile faimoaselor descoperiri de comori, afirma istoricul Iulian Marţian. Istoria celor care au dat naştere unor poveşti fascinante se întinde pe aproape 2.000 de ani, începând cu povestea comorii ascunse de regele Decebal şi până la descoperirile recente ale pieselor antice preţioase, din Sarmizegetusa Regia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările