Anchetă parlamentară la Certej. Activiştii de mediu au reclamat abuzuri şi susţin că 165 de hectare de păduri vor dispărea
0
O comisie parlamentară cercetează modul în care au fost acordate autorizaţiile şi avizele necesare exploatării miniere de la Certej, un proiect al SC Deva Gold, contestat de mai multe organizaţii de mediu. Membrii comisiei au ajuns, joi, în judeţul Hunedoara, pentru a-i audia pe primarul comunei Certej şi pe reprezentanţii deconcentratelor.
Organizaţia ecologistă Mining Watch a reclamat Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului României modul în care compania SC Deva Gold a obţinut de la autorităţile statului român, autorizaţiile şi avizele necesare pentru dezvoltarea exploatării minereurilor auro-argintifere în perimetrul de la Certej. Comisia parlamentară, condusă de senatorul Ioan Caracota, a venit joi, în judeţul Hunedoara, pentru a-i chestiona pe primarul comunei Certej, Petru Cîmpian şi apoi, la sediul Prefecturii Huendoara, pe şefii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), Gărzii de MEdiu Hunedoara de Mediu, Gărzii Forestiere, Serviciului de Gospodărire a Apelor şi Inspectoratului de Stat în Construcţii Hunedoara.
Comisia s-a deplasat, în prima parte a zilei la Certej, unde a fost audiat primarul Petru Cîmpian. „Au solicitat informaţii referitoare de activitatea desfăşurată de noi şi numărul de autorizaţii pe care le-am emis în favoarea Deva Gold, la căile de acces publice înspre perimetrul minier. Urmează să le transmitem documentele solicitate”, a declarat Petru Cîmpian, primarul comunei Certej.
„Este o analiză, în prima fază, a sesizării care a ajuns la Comisia de cercetare a abuzurilor, o sesizare în care se spune că sunt anumite nereguli care au apărut în proiectul cu Mina Certej, despre cum s-au luat aprobările, cum s-au luat acordurile de mediu. Sesizarea se referă la activitatea societăţii care astăzi face prospecţii, iar poate în viitor extracţie, modul cum s-au făcut. Vrem să vedem dacă este real ce ne-a fost sesizat”, a declarat senatorul Ioan Caracota.
Petiţie pentru salvarea pădurii
Mining Watch, dar şi alte organizaţii ecologiste, au reclamat faptul că exploatarea de metale preţioase de la Certej va duce la dispariţia a 165 de hectare de pădure.
„O luptă aprigă se duce acum pentru pădurile de la Certej din Hunedoara - o pădure de foioase curată, aerisită şi plină de viaţă care se întinde pe 165 de hectare la nord de Deva. O corporaţie minieră canadiană, Eldorado Gold, prin firma locală Deva Gold, şi-a propus să facă un hău aproape fără fund pentru a exploata aur şi argint. Pădurea şi munţii ar dispărea şi locul lor ar urma să fie luat de milioane de tone de rocă excavate zilnic. Minereul ar fi tratat cu cianuri şi mai apoi ar fi aruncat înapoi în natură în două iazuri de decantare care ar înlocui pentru totdeauna pădurile. Chiar acum, Deva Gold încearcă să obţină avizele de defrişare pentru pădurea de la Certej. Şi-au propus să o împartă pe parcele şi să ceară autorizaţii pe bucăţi pentru a începe tăierile la ras. În felul acesta, compania speră să evite noile prevederi ale Codului Silvic care ar impune o evaluare a impactului defrişării întregii suprafeţe. Putem învinge planurile abuzive de defrişare - dar trebuie să acţionăm acum pentru a determina autorităţile de mediu să nu mai susţină companiile miniere cu orice preţ”, se arată în petiţia Mining Watch, care a strâns peste 17.000 de semnături. Petiţia a fost transmisă către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Guvernul României, APM Hunedoara, Garda Forestieră şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Explicaţiile directorului Deva Gold
Nicolae Stanca, directorul SC Deva Gold SA, a fost prezent, susţine el, în calitate de invitat al Primăriei şi Consiliului Local Certej, pentru a lua parte la audierea primarului.
„Am aflat că a fost o sesizare a organizaţiei neguvernamentale Mining Watch, privind unele nereguli şi abuzuri la proiectul de la Certej. Nu cunosc, nu am văzut, în calitate de manager al societăţii şi nu am primit nimic să am ceva clar, să ştiu despre ce este vorba, ce sesizare şi ce abuzuri ar fi făcut societatea pe care o conduc. Eu mă bazez că această comisie a venit cu bune intenţii. Dau credibilitate că se vor clarifica lucrurile şi dacă sunt ceva nereguli, necunoscute sau independent de voinţa noastră, noi considerăm că le reglementăm. La ora actuală există un acord de mediu validat şi aprobat de autorităţile statului român. Acest acord de mediu a fost contestat în urmă cu trei sau patru ani tot de ONG-uri, iar după doi ani de procese instanţa a stabilit că este valid, este legal, nu a fost găsită nicio fisură în acest acord de mediu”, a declarat Nicolae Stanca.
Directorul Deva Gold a precizat că societatea aşteaptă autorizaţia de scoatere din circuitul silvic a celor aproape 170 de hectare de pădure, din zona unde va fi înfiinţată exploatarea, uzina, staţia de concasare, pentru a continua activitatea în perimetrul minier. A declarat că „dacă toate lucrurile merg bine”, în 2 – 3 ani compania va începe activitatea de exploatare. „Suntem în faza în care trebuie să depunem documentaţia pentru scoaterea din circuitul silvic, pentru a construi şi dezvolta viitorul proiect. Nu se va tăia pădurea, aşa cum se manipulează sau dezinformează opinia publică, afirmându-se că Deva Gold va tăia 169 de hectare de pădure mâine. Deva Gold nu taie niciun copac până nu va planta de patru ori suprafaţa de 169 de hectare, deci aproximativ 600 de hectare. Acestea vor rămâne în administraţia şi în grija SC Deva Gold timp de opt ani, până ajung la maturitate. În privinţa tăierilor, care se vor face etapizat, în prima fază, cea a aprobării autorizaţiei de construcţie, se vor tăia vreo 24 – 25 de hectare, iar restul va fi tăiat pe durata proiectului, de 20 de ani, într-o medie de 10 – 12 hectare pe an”, a adăugat reprezentantul Deva Gold.
Compania din Deva are în prezent 230 de angajaţi, o parte lucârnd la dezvoltare şi o parte la cercetarea geologică, care se derulează în paralel. „Cercetarea geologică se face cu scopul de a mări rezerva, ca să mărim şi durata de existenţă a minei”, a completat Nicolae Stanca.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se împlinesc 45 de ani de la cel mai mare dezastru minier din ultimul secol. Aproape 100 de oameni au murit în 30 octombrie 1971, după ce iazul de steril din Certej s-a prăvălit peste un cartier muncitoresc şi a distrus totul în calea lui. Autorităţile comuniste au minimalizat tragedia, dorind să ascundă amploarea ei.
Mai multe organizaţii non-guvernamentale îi solicită, printr-o scrisoare deschisă, ministrului Mediului, Cristiana Paşca Palmer, reevaluarea impactului de mediu pentru proiectul minier aurifer de la Certej, judeţul Hunedoara.
Aroape 100 de oameni au murit în urma celei mai mari catastrofe miniere din ultima jumătate de secol. În dimineaţa de 30 octombrie 1971, mâlul toxic din iazul de decantare al Exploatării miniere de la Certej – Săcărâmb a înghiţit un cartier muncitoresc. Arhivele fostei Securităţi păstrează o serie de note informative despre urmările tragediei colective şi despre modul cum au reacţionat autorităţile în faţa acesteia.
Se încarcă comentariile...
