Galaţi:Hoardele de hoţi au distrus pădurile din judeţul Galaţi
0
Proprietarii de păduri nu doresc să încheie contracte de pază cu Direcţia Silvică. Brambureala juridică cauzată de legile retrocedării a făcut ca mii de gălăţeni să abandoneze parcele de pădure pe care deveniseră proprietari .
În momentul de faţă judeţul Galaţi ocupă unul din ultimele locuri la nivel naţional în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită (8,3% din teritoriu). Media naţională este de 26,7%, iar cea europeană se situează la 31%.
„Pentru a putea să ajungem la nivelul mediei europene, ne trebuie două milioane de hectare şi 25 de ani”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi, Gheorghe Luca. Cauza principală a acestui dezastru ecologic îl reprezintă retrocedările făcute în baza legilor 18/1991, 1/2000 şi 247/2005. Cu acest temei legal, pădurile au fost fărămiţate şi s-a creat situaţia inacceptabilă ca la noi în judeţ, să existe 29.000 de proprietari.
Peste 7.500 de gălăţeni au primit parcele de pădure cuprinse între unu şi 10 hectare, iar reprezentanţii Direcţiei Silvice nu au reuşit să se deplaseze în teren cu toţi solicitanţii de retrocedare pentru identificarea amplasamentelor.
S-a ajuns astfel în situaţia ca majoritatea proprietarilor să renunţe la suprafeţele de pădure la care aveau dreptul întrucât nu ştiau unde sunt localizate. Alţii au renunţat la pădure după ce au aflat că trebuie să suporte costurile lucrărilor de întreţinere şi pază ale arborilor.
Lupul paznic la oi
Proprietarii de păduri au avut surpriza să afle că nu au dobândit în instanţă şi dreptul de a tăia copacii de pe suprafeţele retrocedate. Tot ce pot face este să vândă lemnul provenit din resturile forestiere sau arborii pentru care personalul silvic şi-a dat acordul de tăiere.
Majoritatea gălăţenilor care deţin păduri consideră că au dreptul să facă ce vor cu ceea ce le aparţine aşa că au ales să defrişeze pădurea încălcând legea.. Asta în situaţiile în care n-au făcut-o înaintea lor hoţii. Unii dintre contravenienţi sunt trimişi să dea socoteală, dar instanţele de judecată le anulează amenzile pe motiv că sunt proprietarii pădurilor.
În plus, la efectul dezastruos al defrişărilor necontrolate se adaugă modificările climaterice legate de încălzirea globală, dar şi neinspirata decizie a autorităţilor care impun plantarea salcâmilor şi plopilor, care cresc repede, dar nu au calităţile unor arbori precum teiul sau stejarul, al căror ciclu de creştere se situează între 60 şi 80 de ani.
Se încarcă comentariile...
