Fotografii-document cu Regina Ana. În 1995, venită în ţară fără Regele Mihai, a mâncat la masa unor ţărani din Galaţi

Fotografii-document cu Regina Ana. În 1995, venită în ţară fără Regele Mihai, a mâncat la masa unor ţărani din Galaţi

Regina Ana, în 1995, la masa unui ţăran din Fârţăneşti, Galaţi FOTO colecţia Ioan Furtună

Galaţiul s-a numărat printre oraşele favorite ale familiei regale a României, care a poposit în oraşul dunărean, după Revoluţie, de mai multe ori. Cea mai impresionantă vizită au fost cea a Reginei Ana, în 1995. În 1998, familia regală a vizitat din nou urbea, Galaţiul ca fiind primul oraş din Moldova în care Regelui Mihai a ajuns după ce i s-a permis accesul în ţară. În 2006, întreaga familie regală a petrecut Paştele la Galaţi.

Chiar dacă oraşul Galaţi nu se numără, precum Bucureştiul, Alba Iulia sau Iaşiul, printre aşezările româneşti cu importanţă crucială în istoria Casei Regale a României, de-a lungul timpul regii şi reginele ţării au poposit deseori în urbea dunăreană.

Însăşi piatra de temelia a catedralei arhiepiscopală a Dunării de Jos a fost pusă de Principele Ferdinand şi de Principesa Maria, documentul de ctitorire fiind semnat de Regele Carol I, care a fost unul dintre marii susţinători ai proiectului.

De altfel, regele Carol I şi regina Elisabeta obişnuiau să ajungă la Galaţi deseori (aşa cum a făcut apoi şi Ferdinand), iar în somptuosul Palat Episcopal de pe strada Domnească (actualmente Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine la Dunărea de Jos), ridicat în 1901, exista un impozant apartament regal amenajat cu un deosebit bun gust.

Şi Carol al II-lea, dar şi Mihai I aveau să fie, în diferite ocazii, oaspeţi ai Galaţiului, inclusiv în cursul croazierelor făcute cu iahtul regal Luceafărul (cunoscut sub numele de Nahlin şi Libertatea; între timp vândut de statul român la preţ de fier vechi) de-a lungul Dunării.

Însă cele mai impresioante vizite, la care au fost martori majoritatea locuitorilor actuali ai Galaţiului,  rămân cele făcute de membrii casei regale după Revoluţia din 1989. În cele ce urmează vom face o retrospectivă a celor mai importante vizite, cu ajutorul mărturiilor şi fotografiilor obţinute de la gălăţeanul Ioan Furtună, unul dintre cei mai mari luptători pentru păstrarea vie a memoriei monarhiei române.

1995 – Regina fără Rege, la malul Dunării

Fără îndoială, vizita la Galaţi, în septembrie 1995, a Regina Ana rămâne cu totul aparte. Venită în oraşul dunărean singură – după ce autorităţile statului, mai exact Ion Iliescu, îi interzisese Regelui Mihai să intre în România, Regina a reuşit să impresioneze pe toată lumea prin comportamentul său nobil, dar şi popular în egală măsură.

Mii de gălăţeani au ieşit pe străzile oraşului pentru a o aclama pe Ana de România, iar incidentele nu au lipsit, căci au existat şi grupuri (e drept răzleţe) care au înjurat-o şi au huiduit-o pe Regină, sub ochii indiferenţi ai forţelor de ordine. Asistam la un soi de teatru absurd, în care amabilitatea era deseori mimată, doar de dragul aparenţei democraţiei.

„Am participat la organizarea vizitei M.S. Regina Ana în judeţul Galaţi. Voind să se adreseze studenţilor adunaţi în faţa Universităţii, aceştia au întâmpinat-o cu un slogan fesenist: Nu facem politică! Nu facem politică!, deşi nu pentru asta venise, era evident”, îşi aminteşte Ioan Furtună.

„Şoferul meu - un tânăr student - i-a oferit un buchet de flori Reginei şi, în acelaş timp, am şi hotărât ca alaiul să nu mai oprească acolo. Dupã părăsirea locului, s-a creat puţinã linişte, iar eu, punându-mi mâinile la gurã, am strigat cât am putut: „Noi suntem studenţi bolshevitchi!”. Dacã nu s-ar fi  făcut un cerc de prieteni în jurul meu, miliţienii reciclaţi m-ar fi şi înhăţat”, continuă relatarea momentului.

În ospeţie, în casa ţăranului Dumitru Frosin

Vizita a continuat în comuna Fârţăneşti, la invitaţia unor monarhişti înfocaţi din localitate, iar dincolo de entuziasmul oamenilor n-au lipsit din nou incidentele.

„Îmi amintesc cum, în comuna Fârţăneşti, trecând prin dreptul bisericii din sat şi voind sã ne rugãm - Regina şi întreg alaiul – aflasem că era ferecată încât sã nu putem să avem acces în interior… Eram duşmanii poporului… Sãtenii au spart uşa”, povesteşte Ioan Furtună.

În final, însă, totul a ieşit minunat. După rugăciune, alaiul regal a poposit în gospodăria ţăranului Dumitru Frosin, care s-a dovedit extraordinar de primitor cu aleşii oaspeţi.

Lucru de mare mirare pentru acele vremuri (regimul comunist, dar şi cel post-comunist avuseseră grijă să bombardeze memoria colectivă cu tot felul de aberaţii despre membrii Casei regale), Regina Ana şi însoţitorii ei s-au ospătat la masa ţăranului din Fârţăneşti, aşezată la umbra pomilor din curte.

1998 – Regele alege Galaţiului pentru prima lui vizită în Moldova

Atunci când, în 14-18  iunie 1998, Regele Mihai I, proaspăt reprimit în ţară, a decis să aleagă Galaţiul pentru prima lui vizită în provincia istorică Moldova, multă lume s-a mirat. Nu de alta, dar urbea de la Dunăre era încă sub imperiul poreclei de „Oraşul Roşu”, după ce partidele de stânga zdrobiseră în alegeri, după 1989, partidele de dreapta.

Mai mult decât atât, în iunie 1990, Galaţiul fusese, în afară de localităţile din Valea Jiului, singura aşezare din România care trimisese la Bucureşti forţe de represiune (muncitori de la combinatul siderurgic), care au mărşăluit împreună cu minerii pe străzile Capitalei.

Cu toate acestea, Mihai I şi Ana de România s-au încumetat să viziteze Galaţiul şi Mănăstirea Buciumeni şi, după câte mărturiseşte Ioan Furtună, lucrurile au fost mult schimbate, la nivelul instituţiilor, faţă de momentul 1995.

„Timpurile se mai domoliseră… Primarele bolşevic (N.R.: Eugen Durbacă – actualul senator ALDE) era parcă mai blând... De fapt, totul era deja al lor... Râul... Ramul... Ilici Ilicescu îşi fãcea şi el cruce deja, măcar formal, ca liber cugetător! Doar tot ei erau la butoane...  Vizita în judeţ, la Mănăstirea Buciumeni, recepţia de la sfârsit… toate au fost într-adevãr, reverii regale”, povesteşte Ioan Furtună.

„A fost, de altfel, ultima întrevedere mai apropiată a mea cu majestăţile lor… Foştii prigonitori ai Regelui din anii ’90 au devenit nişte gazde „de drept”  - deh, cu studii la „Stefan Gheorghiu” - iar noi, visătorii acelor ani,  privim acum printre gratii. Informaţiile despre Casa Regală le primim de la foştii secretari utc/pcr,  deveniţi cerberi ai monarhiei române”, scrie, cu amărăciune, pe blogul său, monarhistul gălăţean.

Regele şi Regina fac Paştele 2006 la Galaţi

Ultima vizită importantă a Regelui Mihai şi a Reginei Ana la Galaţi s-a consumat 22-25 aprilie 2006, atunci când cei mai importanţi mebri ai Casei Regale a României au ales să facă Paştele la Galaţi, pentru a marca astfel împlinirea a exact 100 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei din oraş, pe 27 aprilie 1906, de către Principele Ferdinand şi Principesa Maria.

Amfitrionul suitei regale a fost Înaltpreasfinţitul Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos, care a ţinut să reînoade frumos tradiţia relaţiilor speciale dintre Arhiepiscopia dunăreană şi Casa Regală.

Familia Regală a României a fost prezentă, alături de câteva mii de gălăţeni, la Slujba Sfintei Învieri a Domnului Iisus Hristos, care a fost oficiată la Catedrala Episcopală din Galaţi, de un sobor de preoţi în frunte cu Arhiepiscopul Dunării de Jos (pe atunci avea rang de episcop).

Regele Mihai şi Regina Ana, împreuna cu Principesa Margareta şi Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, au intrat în Catedrală împreună cu ierarhul locului şi însoţiţi de câteva zeci de tineri îmbrăcati în costume populare.

Aici, IPS Casian a dat Lumina Familiei Regale, după care întreaga asistenţă s-a deplasat, prin mulţime, pe o esplanadă, unde s-a oficiat Slujba Sfintei Învieri. La invitaţia arhiepiscopului, fostul suveran al României a rostit de trei ori „Hristos a Înviat” şi, tot de atâtea ori, miile de gălăţeni prezenţi i-au răspuns „Adevărat a Înviat”.


În duminica Paştelui, Familia Regala a României a participat la un dejun pascal oferit de Arhiepiscopul Dunarii de Jos, ÎPS Casian. Regele Mihai I şi Regina Ana, împreună cu Principesa Margareta şi Principele Radu, au fost primiţi la Palatul Arhiepiscopal de ierarhul locului şi de prefectul de Galaţi, Mihai Capră.

După cuvântul de bun-venit, ÎPS Casian le-a oferit oaspeţilor aghiasma mare în cupe de argint aflate pe o tava, tot din argint, de pe care Regele Mihai I a primit pâine şi sare la vizita precedentă de la Galaţi, din 1998. Regele a ciocnit ouă pascale cu ziariştii prezenţi.

Vă mai recomandăm şi:

Regina Ana a murit. Momente-cheie din viaţa cuplului regal, care au schimbat istoria. „Întâia oară l-am salutat pe Rege pocnind călcâiele, ca un soldat”

Monarhiştii din România, despre moartea Reginei Ana: „Este o mare pierdere, ne doream să stea cu noi cât mai mult timp“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: