Cum ne pune în pericol nehotărârea sănătatea. Bolile şi fobiile pe care le dezvoltăm din cauza incapacităţii de a lua decizii

Cum ne pune în
pericol nehotărârea sănătatea. Bolile şi fobiile pe care le dezvoltăm din
cauza incapacităţii de a lua decizii

Foto: arhivă Adevărul

Nehotărârea este mult mai periculoasă decât luarea unei decizii ce se pot dovedi ulterior greşite pentru că-i creează persoanei în cauză o stare de frustrare şi un stres aproape permanent.

Nehotărârea este o emoţie care face ca o persoană să devină incapabilă să ia decizii. Această stare diferă de la persoană la persoană, în funcţie de nivelul intelectual şi educaţie, şi poate trece de la manifestări uşoare la unele acute.

”Persoana în cauză poate avea o uşoară agitaţie, dar poate ajunge la un atac de panică. Nehotărârea este un dezechilibru psihic care generează foarte mult stres şi crează de multe ori dependenţă de cineva sau de ceva. Conform mai multor studii efectuate, o persoană din trei manifestă dezechilibre psihice, iar unul dintre acestea este şi nehotărârea”, explică psihologul Stelian Chivu.

Nehotărârea porneşte, de regulă, de la decizii minore, cum ar fi ieşirea într-un parc şi poate ajunge până la hotărâri majore, cum ar fi schimbarea carierei sau căsătoria. Multe persoane care se confruntă cu această stare se apucă de fumat sau de băut, considerând că astfel vor reuşi să îşi reducă nivelul de stres. În realitate, acumulează mai mult stres pentru că prelungesc luarea unei decizii.

De altfel, una din caractersticile nehotărârii este amânarea luării unei decizii. ”Se ajunge astfel să se ia o hotărâre forţat de împrejurări, iar de cele mai multe ori aceasta este cea mai proastă în contextul dat”, punctează psihologul Stelian Chivu. Nehotărârea poate fi moştenită sau dobândită. Dacă copilul a avut doi părinţi nehotărâţi, este posibil să moştenească şi el această stare.

Din punct de vedere psihologic, nehotărârea este o stare care se formează în zona decizională a creierului reptilian. Acesta este o parte a creierului uman care operează anumite funcţii în mod automat, involuntar, fiind primul care reacţionează în anumite situaţii.

”Creierul reptilian este mereu activ, dar este inconştient şi incontrolabil, nu înţelege mesaje complexe, ci se manifestă mereu în zona primară. Nu întâmplător este numit creierul reptilian. Persoanele care au dezvoltat astfel de reflexe necondiţionate sunt nehotărâte pentru că nu reuşesc să schimbe acest program mental”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Frica de a lua decizii

O persoană care este nehotărâtă dezvoltă în timp această stare tocmai pentru că nu conştientizează panta pe care alunecă şi nu acţionează la timp pentru a remedia situaţia. Practic, nehotărârea reprezintă o frică a unei persoane de a lua o hotărâre, oricare ar fi aceasta. Există chiar o fobie numită decidofobie, ce se caracterizează prin frica de a lua decizii.

”La început, o persoană manifestă forme uşoare ale acestei stări, dar dacă individul rămâne în această emoţie a nehotărârii, aceasta va evolua, ajungând până la frica viscerală de a lua decizii”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Nehotărârea influenţează un individ pe toate planurile. De pildă, pe plan social, o persoană nehotărâtă va avea dificultăţi majore în a se integra pentru că are tendinţa de a transmite şi celorlalţi această stare, iar reacţia acestora va fi de respingere.

Explicaţia, de fapt, este foarte simplă. Majoritatea dintre noi are nevoie de emoţii pozitive, armonioase, cum ar fi curaj, echilibru şi ordine, iar dacă un individ este nehotărât în tot ceea ce face, se vor distanţa instinctiv de acesta. Pe plan profesional, o astfel de persoană va avea dificultăţi serioase în a-şi menţine jobul, tocmai pentru că se va dovedi incapabilă să ia decizii viabile într-un timp relativ scurt.

”Cel mai greu va fi pe plan familial, pentru că un nehotărât va fi mereu un exemplu negativ pentru partenerul de viaţă şi copii, dar şi pentru cei apropiaţi. Fiind mereu respins, va tinde să dezvolte boli fizice, emoţionale şi chiar psihice”, explică psihologul Stelian Chivu.

Un individ nehotărât va merge de cele mai multe ori adus de spate, dezvoltând în timp probleme cu coloana vertebrală. Este o persoană plăpândă, firavă, având o permanentă stare de agitaţie. Fizic, un astfel de individ va avea tensiunea mare, dar şi dureri de cap din cauza presiunii intracraniene mărite. Şi asta pentru că duce mereu o luptă interioară între partea care înclină să ia o decizie şi cea care vrea să mai aştepte.

”O persoană nehotărâtă va dezvolta depresii, fobii, stări de nelinişte şi stări anxioase, ce culminează de multe ori cu sinuciderea. Un astfel de individ este confuz şi are mereu nevoie de cineva care să hotărască pentru el. Nehotărâţii sunt foarte buni executanţi”, ţine să precizeze psihologul Stelian Chivu.

Paşi simpli de urmat pentru vindecare

Emoţia apare în urma unui proces de gândire, iar un nehotărât are în primul rând probleme pe această zonă. Dacă şi-ar controla mintea, ar reuşi să îşi ţină în frâu şi stările. Hotărârea este în schimb un sentiment ce poate fi controlat.

Pentru a depăşi starea de nehotărâre, o persoană trebuie să urmeze trei paşi. În primul rând, să fie atentă la propriile reacţii şi la modul în care ia decizii, apoi să conştientizeze că este nehotărât, iar în final să fie prezentă.

”De cele mai multe ori, nehotărârea vine cu informaţii, programe, şabloane şi concepte din trecut şi se proiectează în viitor, dar starea, emoţia, este trăită în prezent, stare care de cele mai multe ori crează conflicte interioare”, susţine psihologul Stelian Chivu.

O persoană nehotărâtă pierde foarte multă energie din cauza conflictului interior şi a stresului şi va fi mereu obosită, tristă, împrăştiată şi apatică. Un prim pas pentru a ieşi din starea în care se găseşte este să înceapă să facă mişcare. Poate fi vorba de plimbări mai lungi, de alergat sau mers pe bicicletă.

Următorul pas este să înceapă să ia hotărâri şi să nu amâne deciziile. Este indicat să înceapă cu decizii minore, iar ceea ce contează nu este deznodământul, adică dacă hotărârea s-a dovedit buna sau proastă, ci important este să ia o decizie.

”Şi curajul trebuie antrenat la o astfel de persoană. Poate face asta citind materiale motivaţionale sau uitându-se la filme inspiraţionale, ca să dăm câteva exemple. Fiecare dintre noi poate adopta propria metodă de face acest lucru, însă important este să îl facă. Nehotărâţii se pot chiar programa mental şi emoţional, astfel încât să înceapă să ia hotărâri şi să îşi dezvolte curajul de a face acest lucru”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: