Cum ni se va schimba viaţa după izolare. Tehnici simple prin care ne recăpătăm sănătatea mentală şi emoţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: arhivă Adevărul
Foto: arhivă Adevărul

Puţini dintre noi realizează acum că ceea ce am trăit la nivel social şi personal nu se va mai întoarce. Am acumulat deja foarte mult stres, furie, fobii şi anxietate, iar calea pentru a scăpa de toate acestea este să ne remodelăm la nivel mental şi emoţional.

Deşi nu pare la prima vedere, marea majoritate a celor care stau în izolare în prezent nu va mai fi la fel nici psihic, nici emoţional după ce această perioadă se va încheia.

”Practic, prin ceea ce facem acum, ne construim viitorul. Este şi o expresie care defineşte acest lucru: <<este recomandat să înveţi din trecut, să trăieşti în prezent şi să construieşti viitorul>>. Putem folosi prezentul pentru a ne construi viitorul, analizându-ne stările şi gândurile. Vom înţelege relativ  repede că va fi un viitor delicat, ca să spunem aşa. Acum au loc o serie de psihodinamici la nivelul fiecărui individ şi la nivelul grupurilor. În momentul de faţă, nivelul psihic şi emoţional al grupurilor lasă mult de dorit, având numeroase aspecte negative”, explică psihologul Stelian Chivu.

Mulţi dintre noi nu sunt conştienţi de efectele pe care le au aceste schimbări mentale şi emoţionale care se produc acum, dar acestea vor deveni evidente mai târziu, când se vor şi manifesta. Nu mai este un secret pentru nimeni că multe persoane resimt un puternic stres în această perioadă şi o presiune generată de o multitudine de factori, pornind de la aspectele financiare, cele sociale, în condiţiile în care nu mai pot participa la întâlniri în public, şi până la cele religioase, pentru că nu mai pot merge la biserică ca să se roage şi să participe la slujbe.

”Unele persoane nu mai rezistă să stea în propriul apartament. Începe să li se pară prea mic, apar certurile cu cei din familie. Cert este că vom ieşi din izolare diferiţi, în funcţie de fricile, traumele şi depresiile pe care le vom suferi în prezent. La începutul acestei crize, când vorbeam despre izolare, au fost mulţi care nu au înţeles cu exactitate ce înseamnă acest lucru şi nici nu aveau cum ce-i drept, pentru că era o experienţă cu totul nouă pentru ei. Acum, fiecare dintre noi se automodelează mental şi emoţional, deşi mulţi nu sunt conştienţi de asta”, ţine să precizeze psihologul Stelian Chivu.

Cert este un lucru. Să trăim în frică nu este o variantă viabilă în nicio situaţie. Frica de îmbolnăvire, frica de a primi amendă de la poliţişti sau jandarmi pentru că nu am completat corect declaraţia pe proprie răspundere, frica că vom rămâne fără job şi o serie de alte asemenea temeri nu vor face altceva decât să mărească considerabil stresul pe care îl acumulăm, iar acest lucru ne va afecta inevitabil sănătatea mai devreme sau mai târziu.

Nu poţi fugi de tine însuţi

La momentul ieşirii din izolare, la mulţi dintre noi se vor manifesta o serie de resentimente şi va exista o tendinţă destul de pronunţată pentru a găsi vinovaţi pentru ce ni s-a întâmplat. Dacă până la această criză, multe persoane fugeau de o autoanaliză interioară, refugiindu-se în muncă sau socializare, acum nu mai pot face acest lucru, iar ceea ce constată, îi sperie.

”Pe acest fond, se pot declanşa tot soiul de dezechilibre, traume, frici şi fobii din trecut. Sunt mulţi indivizi care se gândesc că vor face tot felul de lucruri când vor ieşi din izolare, pornind de la călătorii, petreceri şi până la activităţi pe care nu le-au mai făcut şi ar dori să le încerce. Este bine să faci planuri de viitor, dar trebuie să se ştie că acestea se vor realiza în funcţie de nivelul vibraţiilor, al stărilor şi gândurilor pe care le avem în prezent”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Unii dintre noi profită de această perioadă pentru a medita sau  a se ruga, dar şi pentru o face o introspecţie profundă la nivel interior, dar sunt şi mulţi care se lasă pradă gândurilor şi emoţiilor negative, se enervează frecvent şi au des accese de furie, uneori necontrolată.

Se pot manifesta astfel două părţi ale sistemului nervos. De de o parte, poate intra în acţiune sistemul nervos simpatic, care se activează de regulă ca răspuns la o ameninţare din exterior. Ţinând cont de perioada pe care o traversăm, această parte a sistemului nervos este mai activă la majoritatea dintre noi.

Corpul, bombardat cu cortizon şi adrenalină

Problema este că sistemul nervos simpatic generează în organism o mare cantitate de cortizon, un hormon  natural pe care corpul îl produce pentru a face faţă stresului şi oboselii, şi adrenalină. Pe termen scurt, acestea menţin organismul în stare de alertă pentru a face faţă pericolului, ce poate fi real sau imaginar, dar pe termen mediu şi lung, efectele lor sunt nocive.

”Aceia dintre noi care se interiorează mai mult în această perioadă, folosesc mai mult sistemul nervos parasimpatic, ceea ce, evident, este de dorit. Cei care sunt mai mult canalizaţi pe exterior, vor acumula mai mult stres şi există chiar riscul să blocheze sistemul nervos simpatic, reducând foarte mult şi capacitatea de a accesa sistemul nervos parasimpatic, care se face prin intermediul acestuia”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Practic, proasta comunicare dintre cele două sisteme nervoase amintite va conduce la situaţia ca organismul să se menţină pe o vibraţie joasă, ce slăbeşte sistemul imunitar şi favorizează apariţia dezechilibrelor în organism şi implicit a bolilor.

Cum ne reconstruim pentru a face faţă noilor provocări

Nu va fi uşor de ieşit din această pasă pentru niciunul dintre noi, dar prin practică constantă vom reuşi. Primul pas este să conştientizăm că suntem extrem de stresaţi, de nervoşi şi anxioşi, iar apoi putem pune în practică o tehnică extrem de simplă.

”Să se uite la soare pe fereastra apartamentului, dacă nu pot ieşi afară, să inspire lumina şi să urmărească cu ochii minţii unde se duce aceasta în corp. Făcând acest lucru, vor mări considerabil oxigenarea creierului prin aerul inspirat, dar vor aduce în organism şi vitamina D, esenţială pentru a ne păstra sănătatea. De asemenea, va fi detensionat sistemul nervos parasimpatic, care este în directă legătură cu centrii nervoşi superiori”, explică psihologul Stelian Chivu.

Important este în primul rând să vă potoliţi nerăbdarea. Mulţi dintre noi nu mai vor să facă nimic din ceea ce i-ar detensiona, nu mai au răbdare nici măcar să asculte ce ar putea face pentru a se destresa în această perioadă. Nu există însă o pilulă magică, ci doar practică, care în timp va elimina stresul şi toate stările şi gândurile negative pe care le-am acumulat.

”Va exista tendinţa la multe persoane după ieşirea din izolare de a  purta în continuare mască şi mănuşi de protecţie şi a se dezinfecta în exces. Nu este neaparat un lucru rău, dar e nevoie de atenţie, de coştientizare, ca să nu devină obsesii. Acest lucru se poate face prin automodelare. Vor reuşi cei care încep de la zero, care se reconstruiesc efectiv. Dacă vom avea aşteptări, iar acestea nu sunt realiste, dezamăgirea va fi şi mai cruntă. Prin automodelare vom reuşi să ne pregătim atât la nivel interior, cât şi exterior pentru ce va fi după izolare, indiferent ce va înseamna asta, deci atât cu bune, cât şi cu rele”, conchide psihologul Stelian Chivu.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite