Aventura unei eleve din România în Maroc, ţara între două continente. Ce a impresionat-o la statul din nordul Africii

Aventura unei eleve din România
în Maroc, ţara între două continente. Ce a impresionat-o la statul din nordul Africii

Claudia Cojocaru Foto: arhiva personală

Claudia Cojocaru (19 ani), elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional ”Alexandru Ioan Cuza” din Galaţi, a vizitat anul trecut Marocul prin AISEC, o organizaţie de tineri cu filiale la nivel global. Tânăra a scris mai multe articole pentru AISEC despre arhitectura, cultura, gastronomia, educaţia şi tradiţiile acestei ţări arabe.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Claudia Cojocaru (19 ani), elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional ”Alexandru Ioan Cuza” din Galaţi, a vizitat anul trecut Marocul, fiind parte a unui proiect iniţiat de AISEC (o organizaţie de tineri cu filiale la nivel global care îşi desfăşoară activitatea în 126 de ţări şi teritorii şi în peste 1.000 de centre universitare) în Fez, capitala culturală a acestei ţări africane.

Tânăra a dorit să îşi depăşească preconcepţiile pe care le avea despre Maroc, dar experienţa sa din prima săptămână nu a fost deloc amuzantă. ”Am crezut că înnebunesc. Nu a fost din cauza oamenilor. Stăteam în cameră cu trei turcoaice care nu ştiau deloc engleză şi a fost foarte complicat să mă înţeleg cu ele. Ulterior, au mai venit trei”, ne povesteşte Claudia cu un zâmbet în colţul gurii.

Ştiu engleză, în schimb, marocanii, pe lângă franceză, aşa că nu a avut nicio problemă în a comunica cu ei. Tânăra a vizitat oraşele Fez, Marrakech, Rabat, Medina, Casablanca şi Tangir, fiind surprinsă să constate că în Maroc nu sunt respectate aproape deloc regulile de circulaţie. Şoferii se comportă după bunul plac în trafic, iar pietonii sunt nevoiţi să facă slalom printre maşini. Claudia a scris o serie de articole pentru AISEC despre arhitectura, cultura, gastronomia, educaţia şi tradiţiile Marocului.

Nu au nicio zi liberă în timpul săptămânii

Una dintre ciudăţeniile acestei ţări este că marocanii nu au practic nicio zi liberă în timpul săptămânii. ”Când m-am trezit duminică dimineaţa şi am văzut că lumea munceşte, am rămas foarte surprinsă”, ne spune eleva.

Familia este foarte importantă pentru marocani, care în fiecare vineri după amiază lasă tot ce fac şi se întâlnesc pentru a mânca cuşcuş, o mâncare tradiţională care se obtine din grâu dur, numit şi semolină, cu un aspect asemănător orezului. A fost plăcut surprinsă de ospitalitatea şi grija marocanilor faţă de turişti. Într-o zi s-a rătăcit şi a ajuns la marginea oraşului unde se afla la acel moment, dar poliţiştii au liniştit-o şi au urcat-o într-un taxi, care a dus-o în siguranţă la hotel.

În schimb, marocanii au şi ei mari probleme cu persoanele care consumă în exces alcool. Deşi s-ar putea crede că într-o ţară musulmană beţivii sunt aspru pedepsiţi, lucrurile nu stau deloc aşa. Claudia a fost şocată să descopere că numeroasele persoane aflate în stare avansată de ebrietate erau principalele ”atracţii” turistice în chiar centrul istoric al Medinei, unul din oraşele emblematice ale Marocului. În schimb, dacă eşti văzut pe stradă cu o sticlă de alcool în mână, eşti amendat.

Cum se vede viaţa socială a marocanilor prin ochii unui străin

Una dintre atracţiile turistice este şi ceaiul. Marocanii sunt mari consumatori de ceai, în special de mentă, care se prepară printr-o metodă extrem de complexă, conform unei tradiţii de câteva sute de ani. Deşi este o ţară predominant mulsumană, femeile din Maroc nu poartă burca (o haină purtată de femei în unele tradiţii islamice pentru a-şi acoperi trupurile în locurile publice) decât dacă doresc acest lucru.

Claudia a observat că doar femeile mai în vârstă purtau un voal, iar faţa nu şi-o acopereau. ”A fost foarte interesant acest contrast între fetele care purtau blugi şi tricouri, iar pe cap aveau un voal. Am întâlnit acest lucru în toate oraşele pe care le-am vizitat. Nu este adevărat nici ceea ce se credea despre musulmani, în sensul că femeile merg în spatele bărbaţilor. Mergeau împreună, dar nu se ţineau de mână ca la noi, ci păstrau o mică distanţă între ei”, ne povesteşte eleva cum s-a văzut prin ochii unui străin o mică parte din viaţa socială a marocanilor.

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: