Şapte paşi prin care scăpăm de mâncatul la nervi. Cum „curăţăm” mental şi emoţional alimentele

Şapte paşi
prin care scăpăm de mâncatul la nervi. Cum „curăţăm” mental şi emoţional
alimentele

FOTO clinicaroua.ro

Mulţi dintre noi s-au obişnuit să mănânce în viteză, pe unde şi ce apucă,  iar în timp acest gen de alimentaţie îi îmbolnăveşte. Există o adevărată psihologie a mâncatului, ce presupune atât alegerea unor alimente cât mai sănătoase, dar şi gătirea lor fără stres şi emoţii negative.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mâncatul emoţional sau la nervi, cum se spune popular, este o formă de alimentaţie extrem de nocivă pentru organism. Pentru a o înţelege, vom face mai întâi o scurtă istorie a mâncatului din cele mai vechi timpuri până astăzi.

În trecutul îndepărtat era mâncatul de supravieţuire. Cei care reuşeau să mănânce, supravieţuiau şi reuşeau apoi să domine în tribul din care făceau parte. Ulterior, a apărut mâncatul de necesitate, odată cu apariţia culturilor agricole.

Următoarea etapă a fost mâncatul a ce aveai şi ce găseai. Acest gen de alimentaţie îmbina carnea provenită din vânătoare, legumele şi fructele. Tot atunci a apărut şi mâncatul ritualic, când erau sacrificate animale, conform anumitor ritualuri, şi consumate.

Gradual, pe măsură ce carnea şi legumele au început să se găsească din belşug, a apărut şi mâncatul de petrecere, unde acestea se consumau în cantităţi foarte mari. S-a ajuns finalmente la mâncatul în exces, când se consumă cantităţi mari de alimente, peste necesităţile organismului.

Apariţia nobilimii a condus la ceea ce se numeşte mâncatul boieresc, cu fast şi tot soiul de reţete culinare gătite de bucătari pricepuţi. În contrapondere, exista mâncatul ţărănesc, când oamenii de jos mâncau simplu, dar sănătos.

A apărut apoi mâncatul muncitoresc, când angajaţii plecau la serviciu cu caserola de mâncare şi o consumau acolo.  Există şi mâncatul înţelept. Îl practicau bunicii şi străbunicii noştri, cu crucea făcută înainte de masă şi fără să vorbească în timp ce mâncau. ”În cazul lor, alimentele reprezentau ceva sacru. Însăşi acţiunea de-a mânca era ceva sacru”, explică psihologul Stelian Chivu.

Mâncatul pe tastatură

Într-o altă etapă a apărut şi mâncatul bătrânesc, care presupune ca alimentele să fie consumate încet, fără presiunea timpului. Ajungând în prezent, se poartă mâncatul în oraş, în special pentru socializare. Există şi mâncatul în familie, în special în weekend-uri şi de sărbători, când toţi se strâng pentru a fi împreună cu cei dragi.

S-a ajuns acum şi la mâncatul la fast-food, ce presupune consumarea unor alimente care nu fac bine sănătăţii şi în locuri improprii pentru a lua masa, cum ar fi maşina sau o bancă într-un parc. În aceeaşi categorie intră şi mâncatul modern, când se consumă chipsuri şi se beau băuturi răcoritoare.

”Sunt o formă a mâncatului mental. O dată, de două ori merge, dar dacă faci din asta un obicei, apare o manifestare a mentalului care începe să ne controleze alimentaţia, ceea ce este foarte periculos”, spune psihologul Stelian Chivu.

Mai nou, a apărut şi mâncatul de alimente refrigerate. Cumpărăm o pizza îngheţată, o băgăm la cuptorul cu microunde, iar în câteva minute o putem mânca. Avem şi ceea ce specialiştii numesc mâncatul pe tastatură, adică lucrăm la calculator şi consumăm în acelaşi timp mâncare şi băutură. Într-un mod similar funcţionează şi mâncatul cu telefonul în mână.

Mâncatul sănătos

Cel mai sănătos mod de-a mânca este cel aşezat, liniştit, când putem mesteca bine alimentele înainte de-a le înghiţi. Tocmai de aceea sunt persoane care se simt bine când mănâncă la mănăstire. Au parte de linişte şi le place să asculte rugăciunile.

”Mâncatul este o acţiune psiho-emoţională pentru că organismul se deschide pentru a primi alimentele pe care le consumăm. Corpul nostru se deschide cu acest prilej şi informaţional. Când mâncăm un măr sănătos, bio să spunem, organismul va primi o informaţie pură, nemodificată genetic, chimic sau fizic. Dacă mâncăm ceva de la fast food, iar cel care a pregătit mâncarea era stresat sau nervos, acea energie se va transmite şi celui care consumă produsul, iar la toate acestea se adaugă şi procesarea anterioară a acestuia ”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Prin urmare, aşa cum avem grijă ca legumele şi fructele să fie spălate, la fel trebuie să fim atenţi ca alimentele să fie curăţate mental şi emoţional de orice potenţiale influenţe negative. Asta înseamnă să cumpărăm alimente cât mai sănătoase, de preferat cât mai puţin procesate, iar când le gătim, să nu o facem stresaţi sau la nervi. Mâncatul emoţional este cea mai frecventă tulburare alimentară, iar potrivit studiilor ştiinţifice din domeniu, se manifestă în procent de 3,5% în cazul femeilor şi 2% în cazul bărbaţilor.

Din ce în ce mai mulţi copii şi adolescenţi au tendinţa să mănânce emoţional, iar acesta este asociat cu privitul la televizor sau în telefon. ”Este vorba despre o reactivitate emoţională, ce înseamnă practic intensitatea şi durata în care sunt resimţite emoţiile ca răspuns la stimulii exteriori. De pildă, mă uit la un film de groază şi mănânc seminţe sau pizza. Dacă nu mănânc sănătos, nici mentalul şi emoţionalul nu va fi sănătos”, explică psihologul Stelian Chivu.

Psihologia mâncatului

După cele expuse anterior, e nevoie să înţelegem că există o adevărată psihologie a mâncatului. Nu este deloc complicată, dar necesită voinţă şi perseverenţă din partea noastră ca să avem rezultate. Unii dintre noi se confruntă cu ceea ce specialiştii numesc deficit cognitiv, ce înseamnă incapacitatea de-a ne controla gândurile.

”Decât să se aşezi stresat sau nervos la masă, mai bine faci o pauză până te linişteşti şi te eliberezi de nervi, iar apoi poţi lua masa. În cazurile mai grave e nevoie în primul rând de tratament psihologic, altfel cei în cauză vor rămâne blocaţi la acest nivel şi finalmente se vor îmbolnăvi”, spune psihologul Stelian Chivu. Prin urmare, e necesar mai întâi să conştientizăm programele negative cu care ne confruntăm, cum ar fi stresul, depresia, anxietatea, agitaţia şi frica, care ne aduc probleme digestive şi kilograme în plus. 

Paşi simpli spre vindecare

Primul pas spre vindecarea de mâncatul emoţional este să fim cu gândul doar la această acţiune şi la nimic altceva. Mulţi dintre noi au implementat programul mental ”dacă nu mănânci, mori”, iar mâncatul pentru ei are loc prin prisma fricii şi a programelor de supravieţuire.

Prin urmare, este important să ne autoanalizăm sincer şi să vedem în ce categorie din cele enumerate anterior ne încadrăm. Decizia este al doilea pas important, pentru că fără gândul de-a acţiona nu vom putea face nimic.

Al treilea pas este identificarea emoţiilor care ne perturbă. De pildă, dacă identificăm o frică, mai întâi e necesar să ne eliberăm de ea înainte de-a merge mai departe. Al patrulea pas este identificarea programelor mentale negative, iar al cincilea pas este eliberarea de acestea. Dacă, de pildă, avem mâine un examen, ieşim în natură, facem o meditaţie sau ascultăm muzică care ne relaxează, ca să eliminăm acest gen de programe.

Al şaselea pas este eliberarea şi a programului emoţional negativ, care însoţeşte programul mental negativ. Al şaptelea şi ultimul pas este perseverenţa. ”Nu este suficient să ai succes o singură dată, ci trebuie să repeţi acest succes de cât mai multe ori. Societatea de astăzi ne imprimă un ritm de viaţă infernal, cu foarte multe obicieuri perturbatoare, iar sănătatea noastră mentală, emoţională şi fizică este influenţată puternic şi de sănătatea mâncatului, care poate fi obţinută prin înţelegerea şi aplicarea psihologiei mâncatului, de care vorbeam anterior”, conchide psihologul Stelian Chivu.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Efectele psihologice ale rugăciunii. Cum reuşesc călugării să atingă pacea mentală

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările