Cele mai originale nume de firme pe care le dădeau românii acum un secol. Astăzi, patronii preferă denumiri occidentale

Restaurantul "Păli-v-ar foamea", din Focşani FOTO Cristi Merchea

În tabloul firmelor înregistrate la Camera de Comerţ din perioada interbelică se află sute de nume de întreprinderi, unele haioase, dar simple şi utile.

Invazia de societăţi comerciale apărute după căderea comunismului a făcut ca şi în România să existe un apetit pentru modernism, nu neapărat benefic. Noi patroni de magazine au găsit interesant faptul că dacă aleg nume cât mai englezeşti pentru firmele pe care le conduc acest lucru le dă şi un aer de occidentali.

"Elefant Moving", "Total Event Promotion", "Gami", "Advise", "Schmoll", "Field", "Corox", "Elsima", "Must Have", "Divori", "Wohl", "Speidel", "Vialy", "Longa", "Metinox", "Roth","Triton" sunt doar câteva nume de firme de import cu care românii au făcut cunoştinţă după 1990.

Există şi o cercetare sociologică care spune că peste 90% din cuvintele din dicţionarele de limbă engleză sunt înregistrate ca marcă şi protejate în lume, ceea ce vorbeşte de la sine despre originalitatea scăzută.

Faţă de numele de firme fistichii de azi, occidentalizate, în trecut întreprinzătorii români îşi alegeau pentru societăţile lor nume simple, dar convingătoare.

Astfel, în tabloul firmelor înregistrate la vechea Camera de Comerţ a oraşului Focşaniu din perioada interbelică se află sute de nume de întreprinderi care captau atenţia numai dacă le pronunţai.

Practic, locuitorii oraşului nu vibrau la cuvintele şi faptele străine şi preferau să se înţeleagă şi să gândească româneşte, asta deşi ţara noastră de acum un secol nu era ruptă de restul lumii, având în anumite perioade chiar o susţinere externă extraordinară.

Merită notate firmele "Botu Calului", "Bravul Marinar", "Băieţii Veseli", "Barza de Aur", "Bicicleta Elegantă", "Bravul Vânător", "La Balaur", "Brutarul Vesel", "Coroana Regală", "Crapul de Aur", "Cel Mai Eftin", "Cavalerul Elegant", "Cântarul drept", "Capcana de Aur", "Gospodina", "La Gândac", "Leul şi Cârnatul", "Luna de Aur", "La Magazinul cinstit", "La Mitică în colţ", "Plosca de Aur", "Puiu de Urs", "Poarta Vrancei", "Reforma", "Stejarul Verde", "Teaca de Aur", "Turtucaia", "Sentinela din Oituz", "Tunul de Aur", "Trei Culori", "Vrânceanul Vesel", "Vadul de Vinuri", "Viaţa Eftină", "Vadul Podgorenilor", "Veteranul Vesel", "Viaţa Veselă", "Visul de Primăvară", La Vadul de Vinuri", "Vulturul de Aur" etc.

Şi pentru că nu trebuie să generalizăm atunci când vorbim de invazia de englezisme, trebuie să amintim că sunt şi români cu firme care au imaginaţie atunci când înregistrează mărci la OSIM. Ei aleg astfel să folosească denumiri amuzante, precum ”Descântecul Săptămânii”, ”Fuga de Strigoi”, ”Mama mea găteşte cel mai bine”, ”O mărit pe mama soacră”, ”Şpriţificator” sau ”Pupicul de noapte bună”.

Denumirile pomenite mai sus au fost înregistrate în ultimii ani în Buletinul oficial de proprietate industrială, publicat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).

Un exemplu de nume de firmă haioasă am găsit şi în Focşani, în incinta noii autogări a oraşului, unde există un restaurant care se numeşte “Păli-v-ar foamea”.

Acesta se adresează în special călătorilor aflaţi prin tranzit în Focşani şi care vor să mănânce ieftin şi bine. Se pare că proprietarul a fost inspirat, pentru că afacerea-i merge foarte bine.