Vergil Chiţac, noul primar al Constanţei: „Oamenii mi s-au plâns de lucruri minimale, de-ţi vine să urli: spaţii verzi, trotuare, parcări şi locuri de joacă pentru copii“

Vergil Chiţac, noul primar al Constanţei: „Oamenii mi s-au plâns de lucruri minimale, de-ţi vine să urli: spaţii verzi, trotuare, parcări şi locuri de joacă pentru copii“

Vergil Chiţac - arhivă personală

Deşi Constanţa este principalul oraş-port la Marea Neagră şi un punct important pe harta strategică a Europei, oraşul a rămas subdezvoltat. Oamenii vor în primul rând lucruri simple, elementare, de bun-simţ, pentru Constanţa, pe lângă crearea unei perspective. Noul primar Vergil Chiţac a transmis deja un mesaj tinerilor urându-le succes în studii, la începutul anului universitar şi spunându-le că oraşul îi aşteaptă înapoi acasă.

Vergil Chiţac, noul primar al Constanţei, a acordat un interviu cotidianului Adevărul în care a precizat care sunt urgenţele oraşului Constanţa. 
 
Adevărul: De ce credeţi că v-au ales constănţenii la alegerile locale din septembrie 2020?
 
Vergil Chiţac: Mi-e greu să că spun ce a contat mai mult: între programul de guvernare locală în care am identificat principalele probleme ale Constanţei şi am dat soluţii rapide şi eficiente sau notorietatea mea, care a fost mai mare decât la alegerile trecute. Aşa cum ştiţi, am fost într-o expunere mediatică fiind din martie 2017 preşedintele delegaţiei Parlamentului României la AP NATO şi, în acelaşi timp, am avut şi o activitate civică, fiind preşedintele Asociaţiei „Constanţa Altfel“, care se bucură de cea mai mare popularitate printre asociaţiile civice din Constanţa. Cred că a fost o combinaţie între cele trei. Eu am intrat în politică având o profesie. În această profesie, timp de 30 de ani am avut şi eu câteva rezultate care au contat. 
 
- Nu credeţi că a fost un vot negativ pentru PSD?
- Este posibil să fi fost şi asta. Dar voturile astfel obţinute cred că s-au dus mai degrabă la candidatul USR decât la mine, pentru că USR este un partid creat anti-sistem. Şi ideea: uite unde a ajuns România şi asta este din cauza partidelor vechi, prinde la români. Este o retorică revoluţionară care va prinde tot timpul în orice societate şi mai ales într-o perioadă de criză. Noi am trecut din criză în criză: de la cea financiară la una sanitară dublată de una economică. Votul negativ a fost generat de faptul că de 20 de ani, în Constanţa, PSD-ul nu a făcut o administraţie bună şi asta se vede din calitatea vieţii. 
 
- Cu cine aţi votat la alegerile din 1990?
- Cu PNŢ. Bunicul soţiei mele a fost ţărănist. Era din Ardeal, o figură la vremea aceea. Şi din solidaritate am votat cu acest partid. 

 

„Administraţia locală de până acum, fără viziune“

 
- Care sunt cele mai mari greşeli făcute de administraţia locală?
- Cea mai mare problemă a conducerii este că nu a avut o viziune şi nu a ştiut încotro trebuie să se îndrepte oraşul. În conformitate cu Codul administrativ, din 2001, fiecare primar în exercitarea atribuţiilor financiare trebuie să prezinte în fiecare an un raport privind situaţia economică, socială şi de mediu a oraşului. Trebuie să spui acolo despre situaţia patrimoniului, cât mai este public, cât privat, despre demografie, structura economică a oraşului, serviciile publice, educaţie,  sănătate. În concluzie, trebuie să ştii care este starea oraşului şi încotro să îndrepţi oraşul ăsta. Dar ca să ştii unde să te îndrepţi trebuie să ai o viziune. 
 
Care ar fi urgenţele pentru oraşul Constanţa?
- Eu mi-am împărţit cei patru ani de mandat în două etape. Prima etapă se întinde pe trei-şase luni şi nu mai suportă amânare. În primul rând, avem nevoie de o strategie de dezvoltare a oraşului Constanţa. Apoi, trebuie să regândim procedurile din primărie astfel încât acestea să fie disponibile electronic în marea lor majoritate: dacă omul are nevoie de o interacţiune cu primăria să intre de pe telefon pe site şi să îşi spună problema, dar să i se şi răspundă. Evident, la probleme care ţin de administraţia locală.
 
- Avem contracte păguboase pentru constănţean.
- Toată lumea mi-a reclamat că oraşul este murdar, că spaţiile verzi sunt neîntreţinute, că ghenele de gunoi sunt galerii de şobolani. Întreb şi eu: pentru ce plătim curăţenia oraşului, întreţinerea spaţiilor verzi, deratizarea sau dezinsecţia? Trebuie cumva să rediscutăm aceste contracte, care ştiu că sunt încheiate pe ani mulţi. Eu o să-i invit pe titulari la renegocierea lor şi voi avea în vedere raportul calitate preţ. Cum zice românul: «de câţi bani, atâta peşte», adică: mi-ai făcut curat îţi plătesc, nu ai făcut nu-ţi plătesc. Cum să plăteşti un contract dacă nu ai recepţionat serviciul? 
 
- Pentru mizeria unui oraş nu este de vină doar societatea de salubritate, ci şi cel care locuieşte acolo sau turistul.
- Eu vă propun un experiment: dacă punem o sacoşă de gunoi într-un anumit loc şi dacă nimeni n-o ia, peste câteva zile mai găsim cinci acolo. Evident, şi cetăţenii au partea lor de vină. Am discutat şi eu cu alţii mai buni ca mine şi am înţeles un lucru: când conduci, trebuie să iei în calcul ambele faţete: şi cele stimulative şi cele punitive. Evident, şi cetăţeanul care aruncă gunoaie trebuie să ştie că dacă nu aruncă unde trebuie va fi amendat. Nu se poate altfel.
 
- Pe lângă gunoaie, oraşul este plin de câini vagabonzi. Iar dvs. sunteţi un mare iubitor de câini. Ce facem cu ei?
- Ca să parafrazăm versurile din îndrăgita melodie «Iubiţi şi câinii vagabonzi», trebuie să facem ceva cu aceşti câini: să-i luăm de pe străzi, pentru că ei nu au nicio vină că s-au născut acolo, să-i ducem într-un adăpost, nu să-i omorâm că nu suntem barbari, ci să facem biobaza mai civilizată să o extindem, şi să ducem acolo câinii să-şi trăiască şi ei viaţa acolo. 
 
- Ce le lipseşte cel mai mult constănţenilor?
- Noi vorbim de lucruri mari, însă oamenii vor lucruri mici. Am luat oraşul la pas şi toţi mi-au zis că vor nişte lucruri minimale, de-ţi vine să urli: spaţii verzi, parcări, trotuare şi locuri de joacă pentru copii. Înainte de a vorbi de OZN-uri trebuie să le facem pe astea, trebuie să plecăm de aici. 

 

Constanţa, oraşul care a pierdut startul

 
- Spuneaţi că veţi fi un primar eminamente pro-business, că ştiţi că oricât bitum va fi turnat pe străzi, fără un sector privat puternic şi dinamic oraşul nu poate prospera, şi dădeaţi exemplul oraşelor Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu sau Iaşi. Mai exact, cum vă gândiţi să dezvoltaţi sectorul privat?
- Noi am pierdut startul. Dar un proverb spune: <Ce a stricat omul, tot omul trebuie să repare>, dar nu acelaşi om, că el nu ştie. Trebuie să o luăm pe calea asta pentru că este păcat să nu beneficiem de oportunităţile oraşului nostru, pe care niciun alt oraş nu le are: nu are port, nu are legătură cu autostradă, feroviară, turism estival, nu are canal. Trebuie să vedem cum exploatăm infrastructura asta cu care ne-au lăsat cei care ne-au lăsat. De ce zonele care nu au o astfel de infrastructură au putut să se dezvolte, şi Constanţa nu?
 
- O mare problemă a Constanţei sunt construcţiile de pe spaţiile verzi, de pe trotuare.
- Le inventariem pe toate. O să cer de la cei de la Urbanism toată documentaţia. Problema este că dacă există o autorizaţie de construcţie cu toate avizele, semnată de primar, până când o instanţă nu se pronunţă definitiv că acea autorizaţie e ilegală, nu avem ce face.  
 
- Constanţa nu are o piaţă publică, zona centrală este abandonată, iar în zona istorică sunt construcţii-monument aflate în ruină.
- Avem mult de lucru aici. Centrul oraşului vine de la Bulevardul Mamaia, strada Mircea care conturează malul mării, Mihai Viteazu, Ştefan cel Mare, culminând cu centrul istoric şi cultural. E limpede că proiectul este mai larg. În primul rând trebuie să descongestionăm zona de maşini, dar pentru asta să construim parcări. Eu în campanie am spus şi lucruri nepopulare: că în centru nu se vine cu maşina să stai 10 ore. Dacă vii, plăteşti în consecinţă. În centru trebuie să vii cu maşina, să-ţi rezolvi o problemă şi să pleci. Dacă stai jumătate de oră nu plăteşti nimic, dacă ai venit o oră plăteşti. După trei ore trebuie să iei foc. Dar pentru asta trebuie parcări. Pentru asta trebuie să avem un transport public civilizat, sau cu bicicleta, şi asta înseamnă să dezvoltăm mobilitatea urbană.
 
- La un moment dat, sunt mai multe maşini decât turişti.
- Dacă te uiţi de la Lupoaică în jos, te îngrozeşti câte maşini sunt acolo. Acum sunt mai multe maşini decât oameni, noi am început să prioritizăm maşinile, nu oamenii, ori asta nu e în regulă. Deci ne gândim cum să decongestionăm centrul de maşini, dar nu oricum, nu ne luăm ca boala de omul sănătos, ci mai întâi facem parcări care să preia autoturismele. 

 

Cum vede revitalizarea zonei istorice 

 
- Ce proiecte aveţi pentru zona istorică? Mă refer aici atât la construcţiile aflate în diferite stadii de degradare, dar şi la zona în sine.
- Aici, trebuie să reparăm toate faţadele clădirilor, conform legii. În 60 de zile le inventariem şi discutăm cu proprietari. Cine are bani de reparaţii va fi scutit de impozit timp de cinci ani. În caz contrar, o facem noi şi proprietarul va achita contravaloarea lucrării în mai multe rate, fără dobândă.
 
- În cazul clădirilor de patrimoniu?
- Vom aplica legea monumentelor istorice. Cred că în acest caz, Primăria ar trebui să participe cu 20% din costul lucrării pentru că aici vorbim de restaurări. Asta înseamnă proiectul tehnic şi dirigenţia de şantier, ca să am siguranţa că lucrările sunt de calitate. 
 
- Casa cu Lei este în această situaţie şi aparţine omului de afaceri Gabriel Comănescu. Aţi fost acuzat în campanie că sunteţi omul lui Comănescu.
- O prostie, da. Probabil că Comănescu va intra în coliziune cu mine din punctul ăsta de vedere. 
 
 

Orice investiţie din Constanţa trebuie gândită şi în termeni economici 

 
- Cazinoul a fost renovat în anii '50 de foştii deţinuţi politic. Există un proiect între Primăria Constanţa şi IICCMER de amenajare în incinta clădirii a unui muzeu unde să fie depuse mărturii ale dramelor acestei construcţii simbol a oraşului.
- Totdeauna trebuie să ne gândim şi din punct de vedere economic: dacă acest Cazino sau Sala Polivalentă nu vor produce bani ne vom trezi că noi, ca să întreţinem aceste edificii, vom lua bani de la bugetul local, adică de la investiţii. Eu aş vrea ca după ce este restaurat, Cazinoul să-şi scoată măcar cheltuielile de întreţinere. Orice investiţie din Constanţa trebuie gândită şi în termeni economici. 
 
- Cum vă gândiţi să-i pătraţi în oraş pe tineri şi să-i aduceţi acasă pe absolvenţii de facultăţi?
- Sunt două soluţii: să creştem nivelul de trai în Constanţa şi să facem investiţii publice şi private care să creeze locuri de muncă bine plătite. Copiii nu pleacă neapărat că nu-şi găsesc un loc de muncă bine plătit. Tinerii vor parcuri, vor trotuare, vor săli de sport, spectacole, stadioane. O altă problemă este siguranţa cetăţeanului. E clar că există o problemă. Nu văd Poliţia Locală să circule în cartierele mărginaşe pe străzi şi să dea cetăţeanului siguranţa că nu i se poate întâmpla nimic. 
 
- Vă mutaţi în Constanţa?
- Sunt mutat în Constanţa.
 

Plimbarea cu primul tramvai

 
- V-aţi născut în Istria, dar aţi trăit în Constanţa. Cum este Constanţa din amintire? 
- Da, m-am născut în Istria, acolo era casa bunicilor mei, dar am plecat de mic. Tata  lucra în construcţiile industriale, era mecanic pe macarale. Ţara se industrializa şi era trimis pe şantiere şi noi îl urmam, dar mă mai duceam la bunici în vacanţele de vară. Constanţa de altădată? Îmi amintesc de primul tramvai. Îi ceream mamei bani de bilet numai ca să mă plimb de la Gară la Sat Vacanţă. Coboram la Staţia Expo Flora, care se numea aşa întrucât în Parcul Tăbăcărie era o expoziţie de flori. Aşa ceva nu mai există acum. Eu am prins vremea când în zonă erau culturi de legume, înainte de a fi parc. De altfel, parcul a fost construit de oamenii muncii, eram în Liceul Militar, am lucrat şi eu acolo. 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările