Scene înfiorătoare din Crimeea: „Prizonierii au fost găsiţi morţi, cu arma între picioare, iar vânătorii care s-au aşezat au rămas morţi, aşa frig a fost“
0Scene de un dramatism sfâşietor au avut loc în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când gerul a fost un nou inamic pentru soldaţii români. Într-o singură noapte au murit sute de oameni.
Crimeea a fost scena unora dintre cele mai sângeroase lupte de pe frontul de răsărit al celui de-Al Doilea Război Mondial. Istoricul Alesandru Duţu consemnează în volumul „Armata română în război, 1941 – 1945“ mărturia unui supravieţuitor de pe câmpul de luptă.
Sergentul-major Dumitru Dumbravă din Batalionul 20 Vânători de munte (Brigada 4 munte) a povestit un episod din timpul războiului: ,,Prin 10 decembrie 1941, o unitate rusească rămasă în spate a atacat şoseaua. A fost trimis Batalionul 20 vânători de munte, însoţit de subsemnatul, cu o grupă de transmisiuni. Urmărind această unitate, circa 15 – 20 km în munţi, din şosea până la staţia de pompare a apei care fusese distrusă, ruşii s-au retras spre această clădire din vârful muntelui, unde o parte au fost luaţi prizonieri, circa 150, iar alţii au fost găsiţi morţi, stând cu arma între picioare (cam 60 de oameni). La fel şi vânătorii de munte care s-au aşezat jos, au rămas acolo morţi, aşa frig a fost.
Când ne-am urcat pe munte, pe la 9 – 10, a venit o ploaie cu gheaţă, făcându-ne leoarcă, după care a venit o zăpadă şi un frig de a îngheţat tot ce aveam pe noi. Am dat telefon la divizie să trimită o maşină, că avem ostaşi îngheţaţi.
A trebuit să coborâm circa 15 km spre şosea, cântând ca să ţin oamenii treji, că în 5-10 minute adormeai şi erai gata îngheţat. Cu mari greutăţi am ajuns la ora 17 la şosea, unde ne aştepta maşina. Eu am căzut jos îngheţat, fiind aruncat în maşină cu încă 2 soldaţi; mi-am dat seama că dacă adorm nu mă mai trezesc, însă nu puteam vorbi şi nici mişca. Ceilalţi 2 sodaţi au adormit pentru totdeauna! Au tăiat hainele de pe mine şi după 1-2 ore am început să mişc câte un pic degetele de la mână şi mi-am revenit. Toţi spuneau să nu dorm“, sunt scenele pline de dramatism retrăite de supravieţuitori.
În noaptea de 26 spre 27 decembrie au murit aprximativ 70 de oameni, care au fost stivuiţi dimineaţa ca lemnele.
În speranţa ca cei de la Bucureşti să înţeleagă mai bine situaţia şi să nu acuze prea uşor pe cei care luptau în asemenea condiţii pe front, generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Corpului de munte, raporta din nou, la 6 februarie 1942: ,,Operaţiile făcute în Crimeea în plină iarnă, pe ger şi viscol cum nu s-a mai pomenit de 40 de ani în această regiune, fără echipament de iarnă, care a venit treptat, cu mare întârziere, au pus ofiţerii şi trupa la încercări extraordinar de grele”.
Pe aceeaşi temă:
Eroii din Primul Război Mondial, omagiaţi prin caravana care va străbate judeţul Constanţa
Plugarii de la Turtucaia, eroii dispăruţi fără urmă în Primul Război Mondial