Cum au furat soldaţii bulgari moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou. Osemintele au fost recuperate de soldaţii nemţi
0În noaptea de 4/17 februarie 1917, moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou au fost furate de soldaţii bulgari de la Biserica centrală a Mitropoliei Bucureşti.
În noaptea de 4/7 februarie 1917, după ce un soldat bulgar l-a sechestat pe sergentul român care păzea biserica, în interiorul lăcaşului de cult au năvălit 15 – 20 de soldaţi bulgari care „au forţat ambele uşi ale Bisericii Catedrale, apoi au spart geamurile de la intrare, au năvălit spre Altar, au ridicat cu forţa preţiosul sicriu cu Sfintele Moaşte şi cu tot ce se afla acolo; după aceia au plecat din Biserică cu toate cele jefuite”, aflăm din documentele întocmite de IPS Conon Arămescu Donici la vremea respectivă.
Informat despre acest jaf de către mitropolitul primat, feldmareşalul Anton Ludwig August von Mackensen a ordonat prinderea făptaşilor, acţiunea fiind dusă la îndeplinire de către locotenentul german Rhefeldt, adjutantul generalului Zach, comandantul militar al districtului Vlaşca.
Soldaţii bulgari au schimbat, la Călugăreni, automobilul cu o căruţă cu cai şi s-au îndreptat spre Giurgiu. Atunci, locotenentul Rhefeldt a plecat în urmărirea lor într-un automobil, fiind însoţit de soldaţi germani înarmaţi şi i-a ajuns în satul Daia.
Sub ameninţarea armelor, ruşii au returnat sicriul cu moaştele, care a fost dus la Giurgiu, unde a fost păzit de soldaţii germani până la 6/19 februarie 1917, când a fost transportat la Bucureşti şi depus în Biserica centrală a Mitropoliei.
La 8/21 februarie 1917, I.P.S. Mitropolitul Conon Arămescu-Donici a transmis feldmareşalului Anton Ludwig August von Mackensen ,,deosebitele noastre omagii de mulţumire şi recunoştinţă pentru marele bine ce aţi făcut Bisericii Noastre şi întregii populaţii care vă binecuvântează”, notează istoricul Alesandru Duţu, citând revista ,,Document” editată de Serviciul Istoric al Armatei.
Cu acelaşi prilej a mai făcut cunoscut: ,,Toată ziua de duminică, populaţia capitalei a fost surprinsă de vestea rea ce se răspândise ca fulgerul, sute de mii au peregrinat la Sfânta Mitropolie cu întristare generală. Noi, de asemenea, zguduiţi din toate părţile de durere unită cu lacrimile poporului credincios, într-o tortură continuă am petrecut ziua de duminică, ziua de luni şi a treia zi de marţi, în care timp a fost neîncetat mare pelerinaj la Catedrală, în curte şi pe tot dealul şi intrările la Sfânta Mitropolie, după cum s-a văzut de toată lumea”.
Mănăstirile din Tulcea, jefuite de ruşi
În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, ruşii au continuat să facă prăpăd şi în lăcaşurile de cult. Într-un raport al Protoieriei Tulcea înaintat Episcopiei Dunării de Jos în decembrie 1944 se vorbeşte depre pagubele suferite de biserici. „Prea Sfinte Stăpâne“, scria protoiereul Jocu N. Popa, „în noaptea de 27-28 septembrie 1944, armatele sovietice în trecere prin parohie au devastat întregul mobilier din interiorul bisericii, pricinuind pagube de 1.500.000 de lei“.
O altă plângere a fost scrisă de stareţa Pamfilia Iordache, de la Mănăstirea Saon din Tulcea. „Cu adâncă smerenie vă facem cunoscut că, în noaptea de 3 februarie 1945 înspre 4 februarie, au venit opt soldaţi sovietici cu două sănii şi au intrat în stâna de oi, de unde au luat cinci oi. S-a făcut mare alarmă trăgând clopotele, iar tot soborul striga disperat: «Hoţii!». Aşa că au plecat numai cu cinci oi. Dacă nu se făcea alarmă luau mai multe – ei întrebau răstit pe argaţi unde sunt caii mari murgi. În total, cu ce s-a luat mai înainte, sunt 11 oi“. De la Mănăstirea Saon s-au luat, în perioada 30 august 1944-5 februarie 1945: o trăsură, oi, gâşte, făină de grâu, fasole, brânză de oi, porumb, orz, vin, până şi saci goi.
Nici Mănăstirea Celic Dere nu a fost ocolită de militari ruşi. Într-o plângere înaintată de Maica superioară Paraschiva Demetrescu Episcopiei Dunării de Jos, ea scria: „De la Sfânta Mănăstire Celic Dere din comuna Teliţa, judeţul Tulcea, la 20 septembrie 1944 s-a luat de la stăreţie, fără nicio formalitate, de către doi militari sovietici, unul s-a recomandat general şi unul locotenent, care au venit cu o maşină turism la ora 9 seara cerând să li se dea masă. După ce li s-a servit masa, la care au avut vinul lor, au început să tragă focuri de armă, la auzul cărora a fugit tot personalul de s-a ascuns.
Rămânând singuri, au jefuit o cameră luând două feţe de masă, un covor de perete, patru preşuri de lână, trei cuverturi, una plapumă, patru perne, cojocel, bluză, ciorapi“. Tot de la Mănăstirea Celic-Dere, la 2 octombrie 1944 s-a luat, de către doi militari sovietici veniţi cu un camion şi alţi patru militari sovietici cu două căruţe şi şase cai cu hamuri militare: o căruţă cu doi cai, o lotcă de apă, cinci oi, 50 de kilograme de făină albă, 80 de kilograme de fasole, 80 de kilograme de cartofi, un car de fân, 19 steri de lemne tari, se mai arată în documentele din arhive.
Biblioteca parohială, prădată
O altă biserică prădată de ruşi este Catedrala „Sf. Nicolae“ din Sulina. Conform unui raport întocmit de parohul V. D. Andreescu, la data de 27 iulie 1945, de la biserica din Sulina au fost ridicate sau distruse de Armata Roşie două rânduri de veşminte preoţeşti în valoare de 54.000 de lei, cinci acoperăminte pentru iconostas în valoare de 15.000 de lei, şapte feţe de masă, patru perdele, o pătură pluşată, dar şi 70 de volume din biblioteca parohială.
Vă mai recomandăm:
FOTO VIDEO Mănăstirile din Tulcea sau locul unde se odihnesc sfinţii
Se încarcă comentariile...
