Cum arăta proiectul primei autostrăzi din România, conceput în 1938. Drumul urma să lege Constanţa de Bulgaria
0
În perioada interbelică, Guvernul a vrut să construiască prima autostradă din România, care urma să lege Constanţa de Kranevo, o localitate din Bulgaria. Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial a determinat blocarea proiectului.
Revista „Ford România“ relata în anul 1938: „Mamaia este una din staţiunile organizate occidental, cu o plajă ultramodernă în ce priveşte confortul, cu un mare hotel, cu instalaţii sportive, nautice, restaurante etc. De când s-au construit toate acestea şi de când, mai ales, mijloacele de transport sunt atât de comode, Mamaia deţine prioritate faţă de celelalte staţiuni. Actualmente, numai pe distanţa Constanţa - Mamaia există un drum pietruit pentru automobile care s-a dovedit atât de confortabil şi de rapid, încât linia ferată pe aceeaşi distanţă a fost desfiinţată (este vorba de calea ferată ce urma traseul actualului bulevard Mamaia). În timpul sezonului, la fiecare 5 minute, câte un autobuz leagă capitala Dobrogei de splendida staţiune maritimă“, notează constantaoldcity.blogspot.ro, citând din articolul publicat în 1938.
Odată cu dezvoltarea staţiunilor litorale Agigea, Techirghiol, Eforie, Tuzla, Mangalia, Balcic, Cavarna şi Ecrene (ultimele trei aflate încă în componenţa României), se punea problema accesului turiştilor cu automobilele către aceste resorturi. Lipsa unei magistrale rutiere era o problemă.
„Până acum câţiva ani, numai Eforie era staţiunea «en vogue». Astăzi, ea este frecventată aproape exclusiv de aceia care au vile pe acolo“, mai nota revista "Ford România" în 1938.
Pentru a rezolva această problemă, Guvernul a luat decizia de a construi prima autostradă din România. Calea de rulare, care ar fi trebuit să fie în lungime de 140 de kilometri, urma să lege Constanţa de Kranevo de astăzi.
Din păcate, investiţia majoră pentru România nu a mai putut să fie realizată întrucât a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial.
FOTO Revista Ford
Autostrada comunistă
Autostrada Soarelui, care leagă Capitala ţării de litoral, a fost finalizată după un sfert de veac. Asfaltul care taie Bărăganul şi Dobrogea a fost turnat în ultimii ani ai comunismului. În toamna lui 1987, Autostrada Bucureşti – Constanţa avea primul tronson: Feteşti – Cernavodă, o distanţă de 18 kilometri. Drumul ce lega două oraşe muncitoreşti făcea parte dintr-un plan amplu de sistematizare a Bărăganului la traversarea Dunării. Podul de la Cernavodă, ridicat de inginerul Anghel Saligny în 1895, urma să devină piesă de muzeu, odată cu darea în folosinţă a noului pod peste Dunăre, cu cale de rulare rutieră şi feroviară.
Ca toate celelalte planuri de infrastructură, şi continuarea autostrăzii spre litoral a fost abandonată după Revoluţie. Circulaţia între Bucureşti şi Constanţa se făcea pe drumurile naţionale (DN3, DN21, DN 22c) ce străbăteau localităţile de pe traseu. Odată cu creşterea exponenţială a parcului auto în anii tranziţiei, se înmulţeau şi acidentele rutiere, dar şi blocajele cu orele din trafic.
Construcţia A2 a fost reluată abia în anii 2000, pe porţiunea Bucureşti - Drajna care a fost gata în 2004. La segmentul Drajna - Cernavodă s-a lucrat între 2003 şi 2008. În 2009 a început tronsonul Medgidia – Constanţa, care s-a finalizat în 2011, an în care a început construirea ultimei porţiuni Cernavodă - Medgidia. Termenul de finalizare era ianuarie 2013, dar a fost devansat la timp ca să prindă alegerile din 9 decembrie 2012.
Vă mai recomandăm:
Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav
Se încarcă comentariile...
