Cum arăta infrastructura feroviară în România anilor ’60. Farmecul gărilor de altădată FOTO

Cum arăta infrastructura feroviară în România anilor ’60. Farmecul gărilor de altădată FOTO

Farmecul gărilor de altădată COLECŢIE STUDIOURILE BUFTEA

Studiourile Buftea au dat publicităţii imagini cu gările de altădată ale României, majoritatea o ruină în prezent. În fotografiile de epocă mai pot fi admirate trenuri, halte, vagoane, mobilier al anilor 60.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prima cale ferată dată în folosinţă pe teritoriul de azi al României a fost calea ferată Oraviţa–Baziaş din Banat (1854), pentru trafic de marfă. Prima cale ferată construită pentru trafic de călători a fost calea ferată Szeged–Timişoara, care a conectat Timişoara în anul 1857 la reţeaua feroviară. Aceasta a fost extinsă în anii 1860-1870 spre Transilvania (1868), Bucovina, Muntenia şi Moldova (1869) şi Oltenia (1875).
 
Până la încheierea procesului de desăvârşire a statului român de la 1 decembrie 1918, căile ferate s-au dezvoltat o perioadă în cadrul a două reţele separate; una în vechea Românie şi alta (St.E.G.) în Imperiul Austriac, care din 1867, în urma pactului dualist, a devenit Austro-Ungaria.
 
 
 
 
După ce România a devenit o republică populară, în 1949, a avut loc o investiţie semnificativă în căile ferate. În această perioadă, căile ferate au fost considerate simbol al industrializării rapide a ţării sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi a lui Nicolae Ceauşescu. Pe lângă creşterea traficului feroviar şi al construcţiei de noi linii, în special în zonele rurale, electrificarea şi dublarea liniilor au ocupat un loc important.
 
Prima linie electrificată a fost Bucureşti - Braşov, pe care volumul de pasageri şi marfă era foarte mare. Primul proiect pentru electrificarea unor porţiuni din această linie a fost realizat în 1913 de către I. S. Gheorghiu, iar pentru demararea lucrărilor guvernul a luat o serie de hotărâri în anii 1929, 1934 şi 1942, urmând ca din 1942 să se treacă la realizarea proiectului.
 
Din cauza războiului lucrul la electrificare a început însă abia în 1959, iar prima porţiune electrificată, Braşov - Predeal, a fost deschisă la 9 decembrie 1965. La 20 aprilie 1966 s-a deschis o nouă porţiune, Predeal - Câmpina. Linia a fost totalmente electrificată la 16 februarie 1969 şi a funcţionat cu energie electrică la tensiunea de 25.000 V şi frecvenţa de 50 de Hz.
 
Diferite linii au fost de asemenea dublate, inclusiv: Făurei - Galaţi (1965-1971); Pantelimon - Cernavodă (1969-1971); Bucureşti - Roşiori de Vede - Craiova (1965-1972); Chitila - Goleşti (1968-1972); Braşov - Câmpul Libertăţii (1970-1974); Adjud - Suceava (1972-1975), conform wikipedia. 
 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările