Catedrala din Constanţa, şantierul vechi de 18 ani contestat în instanţă. Cât de bun „enoriaş“ a fost statul român cu biserica

Catedrala din Constanţa, şantierul vechi de 18 ani contestat în instanţă. Cât de bun „enoriaş“ a fost statul român cu 
biserica

Stadiul actual al lucrărilor (martie 2019)                                                    FOTO: Călin Gavrilaş

De 18 ani, în Constanţa, se lucrează fără mare spor la construirea Catedralei Eroilor Martiri ai României. Banii pentru şantierul început într-un parc din zona centrală a oraşului au venit în mare măsură de la statul român.

Imediat după Revoluţia din 1989, Arhiepiscopia Tomisului a cerut primăriei Constanţa un teren în zona Parcului Casei de Cultură pentru ridicarea unei Catedrale a Eroilor Martiri ai României. Un demers acceptat repede de municipalitate.

Primăria Constanţa, în şedinţa publică din 22 iunie 1990 decide transmiterea din administrarea sa în administrarea Arhiepiscopiei Tomisului a unui teren în suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi, în vederea construirii unei biserici catedrale „Sfânta Treime”, închinată memoriei eroilor martiri ai României.

Lungul şir al termenelor nerespectate

Din 1990, de când Arhiepiscopia Tomisului a pus mâna pe acel teren, nu s-a întâmplat nimic acolo timp de 11 ani. În 2001, în luna octombrie, primarul Radu Mazăre îşi punea semnătura pe prima autorizaţie de construire emisă pentru acest obiectiv. Astfel, preoţii primeau undă verde pentru „construire Catedrala Arhiepiscopală Sfânta Treime, paraclis şi alte amenajări”, iar durata lucrărilor nu va depăşi „48 de luni. Prelungirea duratei de execuţie se poate face o singură dată şi nu va depăşi un an de zile”.

În perioada 2002-2004 pe cei 6.000 de metri pătraţi se ridică paraclisul parohiei „Sfânta Treime”, o construcţie identică cu cea a unei biserici (200 de metri pătraţi), care este apoi pictată şi sfinţită abia în anul 2010. În schimb, pentru construcţia Catedralei Eroilor nu se face nimic.

După 6 ani, pe 23 ianuarie 2007, primăria emitea o nouă autorizaţie de construire pentru „continuarea lucrărilor la Catedrala Eroilor”, durata de executare a lucrărilor neputând depăşi 60 de luni. 2007 este anul când se fac primele lucrări concrete la fundaţia Catedralei.

Tot primarul Radu Mazăre, prelungeşte în anul 2012 valabilitatea autorizaţiei de construire pentru un an, „după această dată o nouă prelungire a valabilităţii nu este posibilă, solicitantul urmând să obţină, în condiţiile legii, o nouă autorizaţie de construire”.


                                        Catedrala Eroilor în anul 2013 FOTO: Ziua de Constanţa

Doar că, în luna ianuarie 2013 primăria Constanţa a emis o nouă autorizaţie de construire pentru „continuare lucrări construire Catedrala Eroilor”. Durata de valabilitate a autorizaţiei a fost de 12 luni, iar durata de execuţie a lucrărilor de 60 de luni.

În sfârşit, în luna februarie 2019, primarul Decebal Făgădău semnează o nouă autorizaţie de construire prin care se prelungeşte termenul de executare a lucrărilor la Catedrala Eroilor, care ar avea o valabilitate de 60 de luni de la data începerii muncii pe şantier.

Din 2001 şi până în februarie 2019, Arhiepiscopia Tomisului, prin parohia Sfânta Treime, a reuşit să construiască această Catedrală doar în proporţie de 41%. La începutul lunii martie 2019, şantierul era plin de gunoaie, cu un gard rupt, iar printre construcţii se jucau în voie copiii de la o şcoală din apropiere. Oamenii din zonă spun că de multă vreme nu mai munceşte nimeni acolo.


                        Copiii se joacă pe şantierul părăsit (martie 2019) FOTO: Călin Gavrilaş
   

Cu Catedrala la proces


Actul emis în 2019, de prelungire a autorizaţiei de construire, a fost contestat în instanţă de Asociaţia „Constanţa Altfel”, iar în prima instanţă autorizaţia a fost suspendată. Tribunalul Constanţa se va pronunţa definitiv în acest caz.

„În acel parc sunt două biserici, la o distanţă de maxim 100 de metri (paraclisul şi catedrala n.red.). În schimb, oraşul duce o lipsă cronică a spaţiilor verzi. Are sub 11 metri pătraţi pe cap de locuitor de spaţiu verde. Demersul nostru nu implică doar această biserică, ci toate construcţiile ridicate pe spaţii verzi în municipiul Constanţa”, spune Vergil Chiţac, preşedintele Asociaţiei.

Conform acestuia, spaţiile verzi ale oraşului trebuie să rămână neatinse, iar Arhiepiscopia Tomisului, dacă vrea să-şi construiască o Catedrală poate face acest lucru pe un teren cumpărat, nu pe unul al comunităţii. „În anul 2001, anul venirii IPS Teodosie la Constanţa, în oraş erau 21 de biserici, acum sunt 44, dintre care 13 neterminate, iar populaţia oraşului a scăzut, conform recensămintelor din 2002 şi 2011”, spune Vergil Chiţac.


                   Gunoaie şi garduri rupte în apropierea Catedralei (martie 2019) FOTO: C.G.

Arhiepiscopia Tomisului a depus la Tribunalul Constanţa o întâmpinare în care explică faptul că suspendarea autorizaţiei de construire se poate face doar în două condiţii: paguba iminentă şi cazul bine justificat. „Or, în cazul de faţă nu ne aflăm într-o atare situaţie. La acest moment stadiul lucrărilor fiind destul de avansat, lucrându-se la acoperişul acesteia”. Doar că spusele Arhiepiscopiei sunt infirmate chiar de un „Memoriu General al Stadiului Lucrărilor” realizat în februarie 2019 la cererea preoţilor. În document se arată că mai sunt de executat „suprastructura-cupola altarului, arcele turlei mari, cele patru turle mici, acoperişul integral, finisaje interioare şi exterioare, instalaţii electrice, termice şi sanitare, sistematizare şi amenajarea terenului.”

Avocaţii Arhiepiscopiei arată şi faptul că acea construcţie „există deja”, fiind „integrată arhitectonic şi spiritual” în perimetru Parcului Casei de Cultură, iar „dezideratul preoţilor ar fi susţinut de toţi enoriaşii şi oamenii care-l poartă pe Dumnezeu în suflet.”



Statul, cel mai bun enoriaş

Chiar dacă avocaţii Arhiepiscopiei Tomisului spun că demersul este „susţinut de enoriaşi”, din „Memoriul General al Stadiului Lucrărilor” reiese că, în februarie 2019, Catedrala Eroilor este construită în proporţie de 41%, iar valoarea investiţiei este de 2.900.000 de lei, bani de la Secretariatul de Stat pentru Culte, dar şi din donaţii.

Răspunzând solicitării reporterilor „Adevărul”, Secretariatul de Stat pentru Culte a comunicat că în perioada 2003-2015,reprezentanţii Arhiepiscopiei au primit 2.067.500 de lei (aproximativ 600.000 de euro, dacă ţinem cont de valoarea euro la data transmiterii sumelor) pentru construirea Catedralei Eroilor din Constanţa. Doar în anul 2008, statul a virat preoţilor 1,7 milioane de lei pentru acest obiectiv.

Arhiepiscopia Tomisului şi reprezentanţii parohiei „Sfânta Treime” nu au dorit să ofere nici un fel de informaţii referitoare la acest subiect.

                     Paraclisul Sfânta Treime şi Catedrala Eroilor (stânga, plan îndepărtat) FOTO: C.G.

Pe aceeaşi temă:

Decizia judecătorilor în dosarul de corupţie al IPS Teodosie: Arhiepiscopia Tomisului rămâne cu conturile blocate

UPDATE VIDEO Incendiu la o mănăstire din judeţul Constanţa. Flăcările au cuprins acoperişul chiliilor

Ce se întâmplă cu biserica scoasă la licitaţie. Conflictul dintre Arhiepiscopia Tomisului şi partea vătămată, la mediere

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: