Albatros, o rămăşiţă a flotei României. Povestea navei salvate de la pieire care moare cu zile la malul mării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nava-şcoală Albatros a rămas la cheu FOTO Adevărul Constanţa
Nava-şcoală Albatros a rămas la cheu FOTO Adevărul Constanţa

Nava-şcoală Albatros, fostă Dej, la bordul căreia studenţii au învăţat să devină marinari, îmbătrâneşte în prezent la cheu. Fostul cargou a fost salvat de comandatul Marin Deboveanu, fiind recuperată după ce alte nave din flota României au început să dispară.

În anul 1990, imediat după Revoluţie, atunci când secţiile civile ale facultăţilor de Navigaţie şi Electromecanică s-au desprins de Academia Navală Mircea cel Bătrân şi s-a înfiinţat Universitatea Maritimă Constanţa, unitatea de învăţământ a rămas fără nava-şcoală Neptun, care a fost preluată de unitatea de învăţământ nou creată.

Atunci, Marin Deboveanu (81 de ani), care era atunci şef al Biroului de Învăţământ de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“, a văzut cum începe să dispară flota, navele începând să fie sechestrate prin porturile străine, s-a gândit să ia câte o navă din fiecare tip de la Navrom şi să o transforme în navă şcoală: un cargou, un tanc mineralier, un împingător.  

Aşa a primit acordul să ia cargoul Dej, o navă aproape distrusă. „La Revoluţie, nava luase foc în portul Constanţa. Tot echipajul se uita la televizor şi a lăsat nava nesupravegheată. Era o ruină nava când am preluat-o noi, era vandalizată“, îşi aminteşte Marin Deboveanu.

Totodată, primise acordul să ia şi două mineraliere, dar s-au opus cei din conducerea Marinei. „Ce faci, ne bagi elefanţi în casă?“, mi-au spus ei. „Dar eu am vrut ca toţi studenţii să aibă pe ce învăţa meserie“, spune cu tristeţe Deboveanu, contraamiral de flotilă în retragere în marina militară.

A reuşit însă să salveze cargoul Dej, de 8.750 de tone, navă care a fost donată de Navrom Academiei Navale. Banii necesari reparaţiilor şi transformării ei în navă şcoală au venit de la bugetul de stat. Nava Dej avea să se transforme, să devină Albatrosul.

Nava Albatros

Cargoul Dej care s-a transformat în Albatros

Reparată la Galaţi

„În 1992 primisem, printr-o rectificare bugetară, 350 de milioane de lei, dar preţurile săreau de la o lună la alta, aşa că am fost nevoit să caut şi alte surse de finanţare şi am reuşit să obţin sponsorizări“, îşi aminteşte el.

Nava a intrat apoi în Şantierul Naval Galaţi. Marin Deboveanu a întocmit planurile de modificări ale cargoului pentru a putea deveni navă-şcoală. Nava era militară şi, prin urmare, nu avea libertate completă de navigaţie. Spre exemplu, ca să poată trece prin Bosfor şi Dardanele, trebuia să obţină aprobarea Guvernului turc. Probleme ar fi apărut şi în timpul unei furtuni care ar fi prins nava în diverse porturi ale lumii.

Navele comerciale se pot adăposti fără restricţii în porturi, însă navele militare nu. Şi atunci a luptat pentru ca nava să fie înmatriculată ca fiind civilă. „Mi-a luat doi ani să o repun în drepturile ei“, mai spune Deboveanu.

Speranţa marinarilor

Apoi, a apărut problema găsirii unui nume. „Eu am fost atunci la Căpitănie şi am propus trei nume: Speranţa şi însă două. Voiam să o denumesc «Speranţa», pentru că era speranţa tuturor studenţilor de a ajunge comandanţi. Dar un director de la academie mi-a spus: «De ce o numeşti aşa? Vrei să-i dai numele ca Speranţa aia pe care ai făcut-o dumneata? Nicio Speranţă, îi punem numele Albatros». «Păi Albatros e o pasăre singuratică», i-am spus eu atunci, dar nu am reuşit să-l conving şi astfel aşa i-a rămas numele navei-şcoală“, povesteşte el.

Salvatorul navei Dej avea experienţă în construirea de nave. În 1970, el a construit goeleta „Speranţa“, celebra ambarcaţiune din ecranizarea romanului „Toate pânzele sus!“. La bordul ei s-au filmat şi „Vasul Fantomă“, „Doi ani de vacanţă“, „Piraţii din Pacific“, „Fiul Soarelui“ şi „Joe printre piraţi“.

Nu a mai apucat să urce pe navă

Din 1992 până în 1995, Marin Deboveanu a fost comandantul navei. În anul 1994, când lucrările încă nu erau terminate, cel care a salvat nava a fost scos forţat la pensie. Nava a mai stat mult timp în reparaţii. Pentru prima dată, a plecat pe mare când Academia „Mircea cel Bătrân“ era condusă de contraamiralul Gheorghe Marin. Era prin anul 2001, după ce vasul stătuse mult timp la cheu.

Deboveanu are mai multe regrete. El spune că atunci când nava a plecat pentru prima dată pe mare sub noul nume şi noua înfăţişare, nu a fost anunţat: „Nu m-a chemat şi pe mine să stau la cheu şi să-mi iau «La revedere»“.

Odată, Deboveanu a mers în port pentru a vedea ce mai face nava. Pe atunci, comandantul navei era Alexandru Ioan. „Am vrut să urc la bord, dar nu mi s-a permis, pentru că nu era comandantul prezent“, îşi aminteşte Deboveanu.

image

Marin Deboveanu, primul comandant al navei - şcoală

Scoasă la pensie

Din 2001, nava a început să cutreiere mările şi oceanele lumii, având la bord studenţi de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“. Pentru a fi rentabilă, iniţial s-a încheiat un contract de management cu Compania Naţională Petromin. După ce aceasta a fost desfiinţată, a fost preluată de firma de shipping Octogon. Principalul obiectiv al contractului era asigurarea pregătirii la bordul navei a studenţilor, în cadrul voiajelor. Ea a transportat tot felul de mărfuri, dar şi echipamente militare în Kuweit.

Gelu Bătrânca, fost director comercial la Octogon, spune că nava nu mai corespundea cerinţelor pieţei, că era veche. Din 2001, comandantul navei este Marius Ştefan. Până în 2008, cu Albatros s-au transportat de la produse metalurgice, la ciment, de la tehnică militară la uree, de la floarea- soarelui la cărbune. În prezent, nava stă la cheu, în Portul militar din Constanţa (încă din anul 2009), şi are statutul de navă – laborator, aici derulându-se lecţii practice cu viitorii marinari, după cum arată rectorul Academiei, Vergil Chiţac.

20 de ani pe navă

Din 2001, comandantul navei este Marius Ştefan. El lucrează pe această navă însă de peste 20 de ani, avansând în grad şi funcţie. În prezent, el are brevet de cursă lungă.
Până în 2008, cu Albatros s-au transportat de la produse metalurgice, la ciment, de la tehnică militară la uree, de la floarea- soarelui la cărbune.  

Este trist că nava stă la cheu şi crede că ar putea deveni rentabilă dacă ar fi preluată de o firmă de shipping, care să transporte şi mărfuri şi, cu această ocazie, să poată fi îmbarcaţi şi studenţi la bordul navei pe perioada de practică. În prezent, echipajul navei este format din 18 – 20 de persoane, iar la bord mai pot fi luaţi 44 de studenţi.

Până în Gibuti

Valentin Oncică, de 51 de ani, a coordonat practica studenţilor de la Secţia Mecanică a Academiei Navale Mircea cel Bătrân în anul 2002. „Pe la începutul anului am plecat cu trenul cu 24 de studenţi până în Turcia, acolo unde era nava. După ce timp de o săptămână nava a fost încărcată cu fier beton, am plecat în Gibuti, o ţară mica de lângă Somalia“, povesteşte el.

Studenţii erau pentru prima data pe mare. I-a organizat în carturi de patru ore, aşa cum fac toţi marinarii. În acele trei luni, tinerii au învăţat meseria de marinar. Evident, au şi amintiri frumoase. „Ţin minte că în România era zăpadă, în Turcia tot vreme rece, iar când am ajuns în Gibuti erau 30 de grade. Am dat atunci jos un rând de piele“, povesteşte cu haz Valentin Oncică.



 

Nava Albatros

Clopotul navei Albatros

În prezent, nava stă la cheu, în Portul militar. Rectorul Academiei, contraamiralul Vergil Chiţac, spune că studenţii militari îşi fac stagiul de practică pe bricul Mircea, iar pentru cei de la marina comercială s-au încheiat contracte cu mai multe firme de shipping, care preiau studenţi în practică. Aproape 80% intre ei, cei mai merituoşi, reuşesc să plece măcar o dată pe mare.

Ce nave ne-au mai rămas

Cargoul Dej a fost construit în anul 1976 în Şantierul Naval Galaţi. Din aceeaşi clasă fac parte alte 42 nave. Până în 1990, flota maritimă comercială a României avea peste 300 de nave, la care se adăugau flota de pescuit oceanic şi cea fluvială. Astăzi, flota mai are doar câteva nave, celelalte fiind înstrăinate. Cargoul Albatros, feriboturile Eforie şi Mangalia, precum şi RO-RO-urile Sammarina A şi M sunt singurele nave de transport maritim aflate sub pavilion românesc.

Vă mai recomandăm:

Goeleta „Speranţa“, destin ca-n filme. Bătrânul marinar Marin Deboveanu, cel care a construit-o, dezvăluie secretele corabiei din „Toate pânzele sus!“

FOTO Poveştile unui comandant de navă: „În 1989, am crezut că ungurii au intrat în Ardeal“

Titanicul românesc. 25 de ani de la scufundarea navei Mogoşoaia. Mărturia unui supravieţuitor: „Vasul s-a scufundat în câteva minute“

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea


 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite