Teoria degradării rasei româneşti emisă acum 150 de ani. Tineri de 20 de ani, aduşi la recrutare în braţe, „atât erau de mici, bolnăvicioşi şi degeneraţi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Statisticile medicilor militari din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea arată că înălţimea tinerilor era în medie între 1,58 şi 1,73 de metri, iar circumferinţa toracică de 80 până la 90 de centimetri. Pe de altă parte procentul „respinşilor” la recrutare era de circa 8,3% în 1897. Medicii vremii au folosit aceste date pentru a demonstra degenerarea rasei româneşti.

Ca peste tot în Europa secolului al XIX-lea şi în România, statisticile privind recrutarea au fost folosite pentru a demonstra starea de degradare a raselor autohtone, scrie sociologul şi istoricul clujean Constantin Bărbulescu în lucrarea “România Medicilor. Medici, ţărani şi igienă rurală în România de la 1860 la 1910”, apărută la Editura Humanitas.

Datele oferite de recrutări oferă informaţii privind talia, perimetrul toracic, greutatea etc, dar şi despre patologia tinerilor din acea perioadă. Medicul Zaharia Petrescu arată că în 1869, în judeţul Vâlcea „din suma de 686 tineri ce mi s-au prezintat, 205 cu costituţiune mai debilă ce i-am scutit nu sunt nici ei în realitate, precum şi-ar imagina cineva oameni pierduţi”.

Prima statistică de la nivelul ţării apare în 1874 şi a fost pusă cap la cap de doctorului militar Zaharia Petrescu. Rezultatele nu sunt alarmante în ceea ce priveşte degenerarea rasei: „Din aceste tablouri se poate constata că morbii diathesici, constituţionali sau ereditari sunt foarte rari în localităţile de munte: în plaiuri şi foarte frecvente în localităţile de câmp, în plăşi”. Se confirma atunci stereotipul despre tipul fizic superior al ţăranului de la munte, în comparaţie cu cel de la câmpie. 

„Din comunele Nuşcoara şi Corbii s-au adus mai mulţi recruţi de 20 de ani, în braţe de mumele lor, atât erau de mici, bolnăvicioşi şi degeneraţi”.

Medic militar I Spiroiu, 

Satistici militare

Doctorul I. Nicolescu, medic recrutator în judeul Muşcel, descrie, în 1879, aspectul fizic al celor câteva zeci de cazuri de scutiri de talie: „Pentru statura mai mică de 1,54 metri s-au exclus 37 de tineri, 5 dintre aceştia aveau aparenţa unor copii de 7-10 ani”. 

Doctorandul Spiroiu menţioneză că în acelaşi judeţ „din comunele Nuşcoara şi Corbii s-au adus mai mulţi recruţi de 20 de ani, în braţe de mumele lor, atât erau de mici, bolnăvicioşi şi degeneraţi”. În judeţul Vâlcea, toţi indicatorii stării de sănătate a recruţilor se degradează în 1879 faţă de 1869. Scutirile pentru infirmităţi cresc de la 105,6 la mie, la 168 la mie; scutirile pentru debilitate şi dezvoltare incompletă sunt pe acelaşi trend ascendent: 245 la mie, faţă de 177,4 la mie.

Statisticile arată că în judeţele din toată ţara starea de sănătate a recruţilor se înrăutăţeşte. Aceste date sunt folosite de medici precum C.I. Istrate pentru a demonstra teza degenerării rasei: „Populaţia României este într-o stare de malaţie, de suferinţă, de descreştere, de degenerare, de pierzanie” (1880). 

„Ceea ce este enorm, ceea ce nu se observă nicăieri decât la noi, este enormul număr de constituţii debile, ele erau reprezentate în 1874 prin 185,2 şi în 1879 prin 177,9. Diferenţa este mică şi ea este cu atât mai neînsemnată cu cât rubrica dezvoltării incomplete creşte, în 6 ani numai, de la 74,1 la 214, adică tocmai de trei ori mai mult. (...) Astfel, totalul recruţilor slabi şi rău dezvoltaţi a fost de 259,3 la 1874, iar peste 6 ani această cifră a mai crecut încă până la 392,3, cu jumătate mai mult. Ce probează aceasta, dacă nu starea bolnăvicioasă, dacă nu degradarea fizică, degenerarea rasei noastre”, mai scrie medicul în 1880.  

„Media taliei este de 1,65 de centimetri la un număr de 224.972 de tineri, câţi au fost supuşi examinării medicale, de la 1879 şi până la 1883 inclusiv, şi chiar în sus de această medie"

Ion Dănescu, medic militar.

17 neputincioşi la 100 de voinici

În lucrarea sa de doctorat, medicul de batalion Ion Dănescu analizează statisticile recrutării pe o perioadă de 5 ani între 1879-1883. Din cei 188.905 recruţi examinaţi în intervalul amintit, doar 32.968 au fost scutiţi de serviciul militar din cauza unor infirmităţi sau a bolii. Asta înseamnă 17,45%, adică „17 neputincioşi la 100 de voinici, în orice caz denotă o stare sanitară mai mult decât mulţumitoare, o vigoare şi o virilitatea care ne dă cele mai temeinice speranţe în puterea de viaţă a neamului nostru, şi prin urmare şi în viitorul său”.
 

Medicul Theodor Gugea studiază media taliei recruţilor în aceeaşi perioadă. „Media taliei este de 1,65 de centimetri la un număr de 224.972 de tineri, câţi au fost supuşi examinării medicale, de la 1879 şi până la 1883 inclusiv, şi chiar în sus de această medie. (...) Am putea zice că materialul nostru de selecţiune este în condiţiuni exelente”.  

Costituţie slabă?

În 1893, doctorul Iacob Felix stabileşte „constituţiunea slabă” a recruţilor folosind un indice compozit: „raportul dintre talie şi perimetrul toracic. El susţine că dacă perimetrul toracic reprezintă jumătatea taliei plus doi-trei centimetri, acest raport este exact graniţa dintre constituţia slabă şi cea normală. Recrutul mediu din România este, conform medicului, exact la această limită: „mai mult decât 70% din recruţii examinaţi au circumferinţa toracică de 80 până la 90 de centrimetri şi înălţimea corpului de 158 centimetri până la 173 de centimetri” (1894). Medicul Victor Babeş este şi el convis că situaţia sanitară a României este într-o stare critică. La o conferinţă medicală din 1900, el îşi bazează afirmaţia pe statisticile recrutărilor, care arată că între 1890 şi 1897, procentul „respinşilor” din comisiile de recrutare creşte de la 5,6% la 8,3%.

Teoria degenerării rasei

Istoricul Constatin Bărbulescu trage concluzia că în ciuda faptului că statisticile privind recrutarea nu erau dezastroase, majoritatea medicilor le-au folosit în a ultimele decenii ale secolului al XIX-lea pentru a demonstra degradarea rasei. „(...) încetul cu încetul, corpul medical este câştigat de partea teoriei degenerării rasei. Degenerarea care se poate surpinde cel mai bine în statisticile recrutării. (...). Majoritatea medicilor susţin cu fervoare că rasa română degenerează ceea ce trece drept axiomă în discursul medical al epocii”, concluzionează istoricul. 

Mai puteţi citi:

Ţăranul român din secolul al XIX-lea, văzut de medicii vremii: „Nu face baie niciodată. Un strat gros de murdărie stă întodeauna pe piele. Miroase greu“  

Ţăranii români din secolul al XIX-lea: violul şi incestul erau foarte dese, iar casele erau doar nişte găuri în pământ, unde familia stătea înghesuită

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite