Revelionul cu dor de casă, peste mări şi ţări

Departe de ţară, clujenii stabiliţi în vestul Europei sau în America au nostalgia revelioanelor petrecute în România. Au plecat pentru o viaţă mai bună şi au dus cu ei obiceiurile româneşti, de care îşi aduc aminte mai cu seamă în perioada sărbătorilor de iarnă

Clujeanul Alin Fumurescu se află în SUA, unde predă ştiinţe politice la Universitatea Columbia. Petrece sărbătorile şi revelionul cu români. Pentru americani, revelionul nu e mare lucru. „După o serie istovitoare, «Thanksgiving», «Black Friday», Crăciunul, televiziunile nu oferă mare lucru - reluări de seriale pe fiecare canal. Unde să ieşi cu amicii sau familia? Restaurantele se închid la 1 noaptea”, spune acesta.

Revelion în SUA ca odinioară

Refugiul este comunitatea românească. „Se strâng la câte unul acasă şi serbează după modelul tradiţional, până spre ziuă”, spune Fumurescu. „Revelioanele din SUA seamănă cu cele tradiţionale, de odinioară. Trebuie să vii în America pentru a trăi Anul Nou fără televizor, doar cu prietenii, sarmale, fripturi, murături, muzică lăutărească”, adaugă el.

Ţuica se găseşte pe sub mână

A ajutat la pregătirea meniului: „Bunăoară chiar acum mi-a trasat nevastă-mea sarcina să pun răciturile la fiert”. Depărtarea de casă i-a făcut pe români să aprecieze tradiţiile precum.mersul la biserică, făcutul de cozonaci sau de sarmale. „Alimentele de acasă se găsesc pe sub mână, ca pe vremea răposatului, la magazinele româneşti, poloneze sau ruseşti din oraşele mari. Ţuica e la mare preţ”, explică politologul clujean.

Fără prieteni de Anul Nou

Alţi români exilaţi au mai puţin noroc de sărbători. Adrian şi Ionela Anghel s-au stabilit în Elveţia. „Un cuplu în derivă, căutând o ţară unde meseria să ne fie plătită şi apreciată la justa valoare”, se descrie Ionela. Crăciunul l-au făcut în spital, în gărzi separate. „Ne vedeam la Urgenţe doar câteva minute, când ne plasam bipul de gardă”. Au uitat de urări. „Din cauza stresului, medicii de familie sunt liberi şi spitalul «explodează»”, spune ea. Din cauza ploii, au renunţat la schiat. „Stăm acasă şi învăţăm norvegiana, în speranţa unui revelion mai fericit la anul, în Norvegia”, spune Ionela.

Revelion belgian cu români

Tiberiu Robescu, unul din liderii comunităţii româneşti din Belgia va petrece la Bruxelles, cu prietenii ardeleni, cu bucate româneşti. Crăciunul a fost şi el tradiţional. „Am petrecut în familie, cu CD-uri cu Hruşcă şi Junior VIP”. Alimentele au fost procurate din timp. „Varza murată de la turci, cârnaţul de la Huedin (expediat la pachet), la fel ca brânza de burduf şi afumată”, detaliază Robescu.

Comunitatea românească din Belgia are multiple posibilităţi. Restaurantele Cosmopolitan din Bruxelles, Bucarest din Liege şi Domino Steack House din Spa au şi meniu românesc.

Rămâne totuşi nostalgia: „Sărbători ca pe vremuri acasă nu vom mai petrece. Nu doar că era zăpadă mai multă, dar şi în cele mai triste perioade de restrişte un cârnat, o sarma şi-o ţuică bună tot se găsea”.

Singur acasă

Tânărul electrician Edmond Gheorghe a plecat în oraşul canadian Montreal mai bine de 10 ani. Pentru că se simţea singur, şi-a dus o soţie de la Teiuş. Nu i s-a arătat. Soţia l-a aruncat în braţele poliţiei, deşi se consideră nevinovat. "M-a acuzat că aş fi lovit-o". De atunci petrece singur sărbătorile. Aşteaptă procesul de despăgubiri, după ce a fost achitat de doi ani pentru acuzaţia de agresiune, ca să scape de această ţară. "Am pierdut cei mai frumoşi ani singur". Se gândeşte cu tristeţe la ţara din care a plecat spre o viaţă mai bună. "Acasă drepturile cetăţenilor şi sărbătorile sunt mai bine respectate decât în Canada", susţine Edmond.

Revelion cu sarmale în frunză de arţar

Pentru Adrian Ardelean, un alt ziarist care a lăsat România, pentru a trece oceanul, revelionul canadian este asemănător cu cel din ţară. "E la fel pe malul Someşului cu cel de pe malul Sf Laurent-ului". Atât meniul, cât şi băuturile, periniţa şi pupatul partenerului, fie el soţie, prietenă sau amantă.  "Că doar emigrarea nu schimbă omul pe dinăuntru". Aceleaşi sarmale, salată de boeuf, jumări, piftie, urmate către dimineaţă de ciorbă de potroace sau de burtă. Doar pentru vişinată şi pălincă se luptă mai greu. "Ne chinuim să le facem rost în Canada". Particularitatea revelionului canadian este că sunatul rudelor şi a prietenilor şi ciocnitul şampaniei se face de două ori. "Odată cu şapte ore înainte de miezul nopţii, să prindem momentul zero din România".

Petrecere scurtă est- europeană în SUA

Fostul DTP-ist Lucian Oprea, cândva angajat al ziarului Mesagerul, în prezent publisher la Gândacul de Colorado îşi petrece revelionul într-o cabană la munte. "Suntem deja în munţi, într-o cabană la 3200 de m, închiriată de ruşi, şi care nu ştim încă dacă va mai sta în picioare la orele dimineţii". Lucian este angrenat în stilul de viaţă american şi are puţin timp pentru petrecere. "Muncim până seara în ajun şi din nou în dimineaţa următoare". Chiar şi în aceste condiţii, şampania va fi desfăcută la miezul nopţii. "Vom ciocni un pahar de şampanie, probabil mexicană sau americană, în cinstea unei Românii pe care noi am lăsat-o în urmă cu mulţi ani".

Clujenii între ei

Anca Gruber, născută Porumbreanu a petrecut acasă în Toronto revelionul, cu soţul Vincenţiu şi fetiţa Paula, împreună cu alţi canadieni de loc din Cluj. "Am petrecut la noi acasă până dimineaţă, cu mâncăruri tradiţionale, răcituri, sarmale şi tiramisu". Au avut şi colindători, noi prieteni veniţi din Suceava, care le-au adus colac bucovinean.